În România, ieftinirea carburanţilor este justificată „aritmetic”

Scăderea preţului petrolului cu 7,44% de la maximul anului (128,36 dolari/baril, nivel atins pe 1 martie) pînă la cotaţia marcată vineri la închiderea burselor poate fi explicată atît prin relaxarea investitorilor în privinţa riscurilor escaladării conflictului din Iran, cît şi prin prisma semnalelor nefavorabile privind economia globală. „Conflictul militar în strîmtoarea Hormuz a devenit un scenariu mai îndepărtat, după ce Iranul s-a aşezat la masa negocierilor, lăsând „fără carburant” o parte din speculatorii care au intrat la cumpărare în piaţa petrolului, mizînd pe o întrerupere abruptă a exporturilor iraniene şi o creştere accentuată a preţului. Scăderile preţului petrolului din martie şi aprilie au fost susţinute şi de veştile negative privind piaţa muncii din SUA, împreună cu teama că Spania ar putea ajunge să plătească dobînzi prea greu de suportat pentru economia deja slăbită de recesiune. Criza care afectează zona Euro riscă să tragă în jos nu doar economia regiunii, ci şi pe cea a partenerilor comerciali importanţi, diminuînd cererea de petrol şi deci contribuind la scăderea preţului său”, consideră Claudiu Cazacu, analist-șef al sucursalei din România a casei de brokeraj X-Trade Brokers.

Creşterea PIB în China a fost de 8,1%, marcînd o încetinire semnificativă faţă de rata de 8,9% din trimestrul anterior. Deşi importurile de petrol ale Chinei au crescut cu 11% în martie, producţia locală a încetinit, întrucît cererea totală în China a scăzut la 9,51 milioane de barili pe zi.

Dincolo de orizontul actual dominat de pesimism în privinţa preţului petrolului, pentru lunile următoare se profilează evenimente cu potenţial de apreciere a preţului acestuia. Ca răspuns la o rată a şomajului care refuză să coboare sub 8% în SUA, Fed ar putea decide să injecteze din nou lichidităţi în economie. Această abordare ar stimula percepţia unei inflaţii viitoare, sporind astfel apetitul pentru mărfuri în general şi pentru petrol în special. Pe de altă parte, la jumătatea acestui an devine valabil embargoul european impus exporturilor de petrol din Iran. Chiar dacă Arabia Saudită creşte producţia pentru a acoperi locul liber lăsat de Iran, aceasta înseamnă o diminuare masivă a capacităţii de rezervă, iar piaţa ar fi mult mai sensibilă la întreruperi de alimentare cu petrol dinspre Irak, Marea Nordului sau Nigeria. În acelaşi timp, fluctuaţiile în piaţa futures americană ar putea fi amplificate în viitor de un nou proiect de regulament propus de preşedintele Barack Obama, care ar viza limitarea activităţii speculatorilor pe piaţa de petrol.

În ceea ce priveşte România, de la 1 martie (cînd preţul petrolului a atins maximul pe acest an) şi pînă vinerea trecută, leul a pierdut 1,41% în faţa dolarului american, moneda în care este cotat petrolul. “Ţinînd seama de deprecierea monedei naţionale şi de scăderea de 7,44% a preţului petrolului, pare logică o ieftinire a carburanţilor de aproximativ 6% în cazul unei transmisii integrale a mişcărilor de piaţă în aritmetica preţurilor la pompă, al cărei efect ar trebui să fie vizibil într-un orizont de cîteva săptămîni”, apreciază Claudiu Cazacu.