In memoriam Alexandru Vaida Voevod, la ASTRA Dej

Anul acesta, pe 27 februarie s-au împlinit 151 de ani de la nașterea eminentului om politic someșean, Alexandru Vaida Voevod. Despărțământul „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA a marcat evenimentul, la Cercul Militar Dej, prin simpozionul „Istorii subiective: Alexandru Vaida Voevod, altfel” , desfășurat în colaborare cu Institutul de Istorie „Gheorghe Barițiu” din Cluj-Napoca, Arhivele Naționale Cluj și Școala Gimnazială „Alexandru Vaida Voevod din Bobâlna. Amfitrion și moderator al reuniunii: ec. dr. Radu Gavrilă, președintele ASTRA Dej.

Cu acest prilej, despre „Opera politică, viața și destinul unui ardelean: Alexandru Vaida Voevod” a vorbit istoricul dr. Gabriel Rusu, evidențiind câteva aspecte (dintre care unele mai puțin cunoscute de public), despre cel care a fost medic, publicist și om politic, lider de prim rang al Partidului Național Român din Transilvania, și-apoi al Partidului Național Țărănesc.

Alexandru Vaida Voevod a finanțat, a condus și a perfectat Unirea Transilvaniei cu România, fiind unul din cei patru delegați ardeleni care i-au dus Regelui Ferdinand actele rezoluției Unirii de la Alba Iulia. În 1919, când recunoașterea Unirii intra în impas la Paris, regele Ferdinand a apelat la Alexandru Vaida Voevod și la abilitățile sale politico-diplomatice pentru a obține acordul internațional pentru România Mare. În anii interbelici a fost prim-ministru al României, în trei mandate, a fost ministru de Interne și ministru de Externe.

După venirea la putere a comuniștilor, la 24 martie 1945, Alexandru Vaida Voevod este arestat, iar un an mai târziu îi era stabilit arestul la domiciliu, la Sibiu, unde își va petrece restul vieții, până la plecarea sa la Domnul, în 19 martie 1950, la vârsta de 78 de ani. Rămășițele sale pământești au fost înhumate într-o criptă secretă din subsolul capelei Romano-Catolice din Cimitirul Municipal Sibiu, fiind descoperite abia 40 de ani mai târziu, în urma cercetărilor preotului ortodox de atunci al Bisericii dintre Brazi, fiind reînhumate în anul 1990, în cimitirul Bisericii dintre Brazi.

Prelegerea despre biografia și activitatea politicianului ardelean a fost completată de drd. Valerica Cireașă, care, pe lângă prezentarea „Al. Vaida Voevod în documente de arhivă. Inedite” a pus la dispoziția publicului o mini expoziție de documente, fotografii și înscrisuri păstrate de Arhivele Naționale – Filiala Cluj. Acestea s-au alăturat celor expuse de prof. Flavia Șamșudean, directorul Școlii Gimnaziale din Bobâlna, care a vorbit despre „Omul Alexandru Vaida Voevod în ochii celor din Olpret (Bobâlna)”, satul în care, la 27 februarie 1872, s-a născut Vaida Voevod. Seria de conferințe s-a încheiat cu prezentarea cărții „Un părinte fondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod”, de Liviu Maior, volum apărut la editura clujeană Școala Ardeleană, în cadrul unui proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri. Despre carte și istoricul Liviu Maior a vorbit ec. dr. Radu Gavrilă, memorabile fiind cuvintele autorului cărții: „Alexandru Vaida Voevod s-a dedicat mai bine de o jumătate de secol națiunii sale. Momentul de vârf al carierei lui, după cum singur o mărturisea, au fost anii 1918-1921, care îl plasează printre făuritorii României Mari. Ceea ce s-a petrecut înainte sau după această perioadă a fost politică și speranță, curaj și dedicație pentru națiune”.

Seara consacrată aniversării lui Alexandru Vaida Voevod a mai cuprins vizionarea filmului documentar „Corifeii Marii Uniri”, precum și un moment artistic susținut de elevii grupului „Olpret” din Bobâlna, coordonat de prof. Alina Vescan.

M. Vaida