În judeţul Cluj : Secţiile ATI şi Chirurgie, cele mai expuse la infecţii nosocomiale

Problema infecţiilor nosocomiale a fost semnalată de instituţiile abilitate din domeniul sănătăţii de mai mult timp însă se pare că nu a existat voinţă pentru reducerea riscului la aceste infecţii. Ca exemplu, Direcţia de Sănătate Publică din Cluj avertiza anul trecut că una din marile probleme cu care se confruntă sistemul medical clujean e legată de subraportarea infecţiilor nosocomiale şi subevaluarea acestei problematici. Mai mult, reprezentanţii DSP arătau că Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea antibioticorezistenţe nu-şi atinge obiectivul din cauza aderenţei scăzute a medicilor curanţi la activitatea de declarare a infecţiilor nozocomiale.

Cum raportează medicii clujeni infecţiile nosocomiale

Potrivit DSP Cluj, la nivelul judeţului se face supraveghere de rutină a infecţiilor nosocomiale în toate spitalele iar la nivelul a două unităţi medicale supravegherea se face în sistem sentinelă. Unităţile sentinelă selectate sînt Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca şi Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie “Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca. Conform datelor DSP Cluj, în judeţul Cluj se înregistrează anual în medie 1400 de cazuri de infecţii nosocomiale. Ca exemplu în anului 2014, în judeţul Cluj au fost înregistrate 1651 cazuri de infecţii nosocomiale, din care în sistem sentinelă 482 cazuri. În cadrul infecţiilor nosocomiale depistate, ponderea cea mai mare o au infecţiile urinare – 330 cazuri, infecţiile respiratorii – 277 cazuri, urmate de infecţiile de plagă chirurgicală cu 226 cazuri. Cele mai expuse medii sînt secţiile ATI – 612 cazuri şi secţia Chirurgie – 344 cazuri. În 2013, au fost identificate 1571 de astfel de cazuri, în 2012 s-au raportat numai 1004 infecţii nosocomiale iar în 2011 au fost 1124 de cazuri. Specialiştii din DSP Cluj atrăgeau atenţia de mai mult timp că în cazul infecţiilor nosocomiale se observă o subraportare a acestor cazuri şi o subevaluare a acestei problematici. Mai mult, în documentele întocmite de institiuţia clujeană se menţiona aproape în fiecare an că subraportarea infecţiilor nosocomiale şi subevaluarea acestei problematici determină cheltuieli suplimentare pentru sănătate ( creşterea duratei de spitalizare, tratamente medicamentoase complexe şi pe perioade mai lungi, etc). Mai mult, reprezentanţii DSP Cluj se plîngeau că acţiunile menite să ţină sub control aceste infecţii nu dau rezultate din cauza aderenţei scăzute a medicilor curanţi la activitatea de declarare a infecţiilor nosocomiale. Potrivit surselor ziarului Făclia, responsabilii din unităţile medicale raportează cît mai puţine cazuri de infectare intraspitalicească, deoarece, în caz contrar, îşi pot pierde posturile.

România beneficiază de o legislaţie extrem de bună în acest domeniu, însă, potrivit specialiştilor, aceasta nu se aplică aşa cum ar trebui. Infecţiile nosocomiale au implicaţii foarte mari asupra sistemului sanitar. Pe lîngă suferinţa suplimentară produsă pacienţilor şi efortul de a rezolva cazul din punct de vedere medical, dezinteresul pentru dezinfectarea şi sterilizarea corespunzătoare (a instrumentarului, aparaturii medicale, sălilor de operaţie şi a spaţiilor destinate actului medical) generează costuri suplimentare în cadrul bugetului sănătăţii, ca urmare a tratamentului costisitor (antibiotice) administrat pacienţilor după contactarea infecţiilor intraspitaliceşti.Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, infecţiile contactate în spitale afectează, anual, 5 milioane de pacienţi în Europa şi 1,7 milioane în SUA. Decesele înregistrate ca urmare a acestor infecţii se ridică la 37.000 în Europa şi 100.000 în SUA, indică statistici oficiale, dar cifrele sînt “cu siguranţă subestimate”, după cum a explicat un oficial OMS.

Cele mai recente date arată că infecţiile contactate în spitale afectează circa 10 la sută dintre pacienţii ce trăiesc în ţările dezvoltate şi 15 la sută din pacienţii ce trăiesc în regiunile în curs de dezvoltare. Dar riscul cel mai mare se concentrează în secţiile de terapie intensivă şi de neonatologie. Chiar şi în ţările bogate ale lumii, trei din zece pacienţi sînt afectaţi de cel puţin o infecţie legată de spital în unităţile de terapie intensivă.

C. PURIŞ