„În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne…”

Boboteaza sau epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica ortodoxă şi catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În greceşte, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin „Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi. Astăzi se săvârşeşte sfinţirea mare a apei. La slujba programată în această dimineaţă, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, sunt aşteptaţi mii de credincioşi.

Evanghelia relatează că şi Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumii”. Sfantul Ioan Gură de Aur spune: „Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”. Sărbătoarea Bobotezei este amintită din secolul al –II- lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. Menționăm că în primele secole, Boboteaza era sărbătorită împreună cu Naşterea Domnului, pe 6 ianuarie. Începând cu secolul al IV lea, cele două sărbători au fost despărţite. În Biserica Ortodoxă, în ajunul şi în ziua sărbătorii Botezului Domnului (5 şi 6 ianuarie), se oficiază Sfinţirea cea mare a apei, numită şi Agheasma Mare. Această slujbă se săvârşeşte numai în aceste zile ale Bobotezei. La slujba Agheasmei Mari, preoţii cer, prin rugăciunile întocmite de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, care a trăit în secolul al VII-lea, ca apa sfinţită să fie „izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtarea puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească”. Apa sfinţită de Bobotează se ia dimineaţa, pe nemâncate.

Cristian FOCŞANU