În Cimitirul Eroilor din Turda se dezgroapă morţii

cimitir-bunUn excavator de dimensiuni reduse scărmăna pămîntul din gropile la căpătîiul cărora străjuiesc cruci cu inscripţia „Erou necunoscut”. Acest gen de activitate a fost semnalată, în Cimitirul Eroilor din Turda, sîmbătă, 8 noiembrie, de către maiorul (în retragere) Emil Pop.

„Aratul” gropilor a continuat atît luni, 10, cît şi marţi, 11 noiembrie. În această zi, unul dintre cei cîţiva oameni implicaţi în lucrare a declarat că au fost angajaţi de o „asociaţie germană” pentru a-i dezgropa pe ostaşii nemţi căzuţi la Turda în cel de-al doilea război mondial. Trupurile acestora urmează să fie reînhumate la Cimitirul Militar German din Iaşi, a mai precizat interlocutorul.

Din 83 de eroi germani, doar şapte au mai răspuns prezent la apel

Acesta spune că s-au găsit şapte resturi de cadavre, identificate ca aparţinînd unor militari germani „după modelul nasturilor de la uniformă”. Deşi în arhive se menţionează existenţa a 83 de militari nemţi îngropaţi aici, „noi am găsit doar şapte”, a mai spus bărbatul ce părea un fel de şef de echipă.

Firul poveştii se dovedeşte prea încîlcit, pentru o acţiune legală, clară ca lumina zilei. Preşedintele filialei clujene a Asociaţiei Naţionale pentru Cultul Eroilor “Regina Maria” colonelul Iulian Patca, spune că nimeni nu i-a înştiinţat despre dezhumările unor militari germani înmormîntaţi în Cimitirul Eroilor din Turda. ”Nu trebuiau să ceară aprobare de la noi, dar trebuiaiu să ne înştiinţeze. Ce facem, ne apucăm să răscolim Transilvania?”, s-a întrebat retoric colonelul Iulian Patca, cînd a auzit despre ipoteza strămutării cadavrelor.

Militarii germani căzuţi la datorie în România nu au scăpat de detaşări nici după moarte

Au început lucrările de strămutare şi centralizare a osemintelor militarilor germani, îngropaţi în cimitire din 170 de localităţi din ţară, la Bucureşti şi la Iaşi.

În vederea îngrijirii mormintelor celor căzuţi în războaie şi în conformitate cu prevederile Convenţiilor de la Geneva, din 1949, cu privire la victimele conflictelor armate, la 25 iunie 1996, la Bonn, miniştrii de externe Klaus Kinkel şi Teodor Meleşcanu au semnat un acord între guvernele României şi Republicii Federale Germane privind mormintele româneşti de război din Republica Federală Germania şi mormintele germane de război din România. Acordul, primul semnat de statul român în acest domeniu, avea să fie ratificat de Parlamentul României prin Legea 170 din 1997.

Pentru efectuarea tehnică, în România, a obligaţiilor ce revin statului german din acord, a fost desemnată Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război (VDK), asociaţie de utilitate publică, aflată sub patronajul preşedintelui Germaniei. Înfiinţată în 1919, VDK îngrijeşte mormintele a 2 milioane de militari, situate în 827 de cimitire din 45 de ţări. După încheierea acordului interguvernamental, VDK şi-a intensificat activitatea de identificare şi reabilitare a locurilor de înhumare ale militarilor germani ”uitate” de zeci de ani..

Transparenţa, pitită sub pulpana legii
erou-necunoscut

În acest punct se intersectează povestea auzită de reporter marţi, 12 noiembrie, cu activitatea VDK în România, reglementată prin acordul din 1995.

Dar mai multe lămuriri se obţin cu greutate şi cu mare întîrziere, din punct de vedere al proximităţii temporal, condiţie ce trebuie respectată de un material de presă, de la nişte instituţii care se ascund sub pulpana legii cînd vine vorba de furnizarea unor informaţii de interes public. Aşa procedează şi Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, de unde am încercat să aflăm dacă, potrivit legii, există vreo solicitare de strămutare a mormintelor din Cimitirul Eroilor Turda, eventual formulată de Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război. Dar excesul de zel al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor s-a rezumat la verificarea “la sînge” a identităţii solicitantului de informaţii, că mai încolo, Legea 544 din 2001, cu privire la liberul acces al cetăţenilor la informaţiile de interes public oferă funcţionarilor un răgaz de 30 de zile. Dar ziariştii nu au la dispoziţie un timp cu o durată similară pentru a scrie articolul. Nu putem relata în decembrie despre ceea ce s-a întîmplat în noiembrie.

Deoarece purtătorul de cuvînt al Primăriei Turda, Lucia Golfin, în loc de confirmarea sau infirmarea existenţei unui aviz necesar pentru dezhumarea osta?ilor germane îngropaţi în Cimitirul Eroilor, a oferit doar “indicaţii preţioase” de genul că ceea ce vrem noi să aflăm se ştie ba la Garnizoana militară, ba la administraţia comună a Cimitirului Central Turda Veche, am încercat să construim o variantă a unei explicaţii cît de cît plauzibile a ceea ce se întîmplă în aceste zile la Cimitirul Eroilor.

“Ne apucăm să răscolim Transilvania?”

Iar explicaţia “cît de cît plauzibilă” converge spre ideea că dezgroparea morţilor din Cimitirul Eroilor Turda face parte din acţiunea de strămutare a militarilor din armata germană, căzuţi în România, cu ocazia luptelor din cele două războaie mondiale, în Cimitirul Militar German din Iaşi şi la Cimitirul Eroilor din Bucureşti.
În “cimitirul de onoare german” de la Iaşi îşi dorm somnul de veci peste 7 mii de militari germane, căzuţi în luptele din cel de-al doilea război mondial.

Pe teritoriul României, în circa 170 de localităţi, sînt înhumaţi, conform unor date încă provizorii, circa 90 de mii de militari germani căzuţi în ambele războaie mondiale.

Preşedintele filialei clujene a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” colonelul Iulian Patca, cel care a strîns mărturii de la 75 de primari şi 250 de preoţi din localităţile judeţului, cu ocazia documentării pentru o carte despre eroii căzuţi pe aceste meleaguri, a precizat: “După luptele pentru eliberarea oraşului, între Mihai Viteazu şi Turda atîţia ostaşi morţi au rămas pe cîmp încît, din 9 septembrie 1944 s-a lucrat zi de zi, timp de trei luni, pentru a-i îngropa pe toţi”. De vreme ce în Cimitirul Eroilor din Turda sînt îngropaţi doar cîteva sute de ostşi, din armatele română, sovietică, germană şi maghiară, rezultă că ceilalţi pot zace sub pămînt oriunde pe teritoriul Turzii! Oamenii se pot plimba liniştiţi, fără să ştie că poate calcă pe morminte. În ceea ce priveşte iniţiativa de strămutare a osemintelor, colonelul Iulian Patca s-a întrebat, retoric: “Ce facem, ne apucăm să răscolim Transilvania?”

Emil HĂLĂŞTUAN

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.