Imobilele din centrul istoric al Clujului, reabilitate printr-un program multianual

Consilierii locali, se vor întruni, miercuri, 28 februarie în şedinţă extraordinară, pentru a aproba actualizarea programului multianual pentru realizarea lucrărilor de intervenţie asupra clădirilor situate în „Ansamblul Urban – Centrul Istoric al oraşului Cluj-Napoca”.

Totodată, va fi actualizată lista clădirilor aferentă primei etape, precum şi zona de acţiune prioritară, aferentă primei etape a programului. „În perioada 2016-2017 s-a constatat că programul multianual pentru realizarea lucrărilor de intervenţie asupra clădirilor situate în «Ansamblul Urban – Centrul Istoric al oraşului Cluj-Napoca», datorită complexităţii acestuia, se desfăşoară într-un ritm lent, se propune o actualizare a acestuia, în scopul eficientizării derulării, printr-o serie de măsuri ce privesc eliminarea acordului proprietarilor clădirilor incluse în program, revizuirea tipurilor de lucrări care pot fi executate şi finanţate din bugetul local, precum şi revizuirea zonelor de acţiune prioritară, în sensul restrângerii perimetrului acestora şi modificarea anilor privind derularea etapizată a programului”, se arată în proiectul de Hotărâre de Consiliu Local (HCL), ce va fi dezbătut miercuri.

Potrivit documentului, lucrările programului multianual de intervenţie asupra clădirilor situate în „Ansamblul Urban – Centrul Istoric al oraşului Cluj-Napoca” se vor derula în trei etape.

Prima etapă a fost începută în 2013 şi va dura pînă în 2019 şi presupune stabilirea zonei de acţiune prioritară, respectiv identificarea, inventarierea clădirilor şi identificarea proprietarilor. Totodată, în acestă etapă va fi elaborat regulamentul de intervenţie şi avizarea din punct de vedere urbanistic, estetic şi arhitectural de către comisia locală de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru clădirile situate în perimetrul definit de străzile Horea, Memorandumului, Piaţa Unirii, străzile Samuil Micu, Iuliu Maniu, Ioan Raţiu, Regele Ferdinand, Piaţa Avram Iancu şi strada Eroilor.

Cea de-a doua etapă se va derula între anii 2020 şi 2022 şi presupune completarea primei zone, astfel încât intervenţiile să fie făcute în perimetrul străzii Cuza Vodă, Piaţa Mihai Viteazul, străzilor Bariţiu, Emil Isac, Republicii (de la Piaţa Lucian Blaga pînă la intersecţia cu strada Avram Iancu), strada A. Iancu (de la Republicii pînă la Universităţii), strada Universităţii (de la A. Iancu pînă la Kogălniceanu), străzile Matei Corvin, Vasile Goldiş, Piaţa Muzeului şi Parcul IL Caragiale, Piaţa Gării, strada Caragiale, Bulevardul 21 Decembrie 1989, Piaţa Ştefan cel Mare, precum şi străzile Kogălniceanu, Universităţii, Napoca, Piaţa Lucian Blaga, străzile Petru Maior, Potaissa, Fortăreţei şi IM Klein.

Cea de-a treia etapă va începe în perioada 2023-2024 şi presupune identificarea şi inventarierea clădirilor şi proprietariilor imobilelor de pe străzile cuprinse în zona „Ansamblul Urban – Centrul Istoric al oraşului Cluj-Napoca” care nu au fost analizate în primele două etape.

Precizăm că, potrivit proiectului de HCL, perimetrul „Ansamblul Urban – Centrul Istoric al oraşului Cluj-Napoca” reprezintă zona delimitată de străzile Constanţa, Canalul Morii, Piaţa Victoriei, Piaţa Ştefan cel Mare, Piaţa Cipariu, străzile Plugarilor, Strugurilor, Baba Novac, Avram Iancu, Piaţa Păcii, străzile Şincai, Emil Isac, Parcul Municipal, străzile Dragalina, Mamaia, Şerpuitoare, Călăraşi, Cetăţii, Aleea Scărilor, râul Someş, strada Horea, Piaţa Mihai Viteazul, Podul de pe Someş, Podul peste Canalul Morii, străzile Constanţa, Dorobanţilor, Moţilor, Calea Turzii, Piaţa Agârbiceanu şi strada Brâncuşi.

Pentru punerea în valoare a clădirilor situate în zona menţionată, primarul Emil Boc a dispus constituirea Comisiei de coordonare şi implementare a programului multianual pentru realizarea lucrărilor de intervenţie asupra imobilelor situate în perimetrul arătat, comisia fiind constituită dintr-un viceprimar, arhitectul-şef al municipiului – în calitate de preşedinţi -, 14 membri şi doi secretari, se arată în document. „În cazul în care există clădiri ce nu sunt incluse în zonele de acţiune prioritară dar pot pune în pericol sănătatea, viaţa şi siguranţa populaţiei, Comisia menţionată poate propune includerea acestora în program”, se mai precizează în proiectul de HCL. De asemenea, documentul precizează că municipalitatea poate sprijini acoperirea unor costuri ale lucrărilor, dar Comisia va notifica proprietarii asupra obligativităţii implicării în derularea programului de reabilitare. Amintim că, potrivit legislaţiei, imobilele clasificare ca monumente istorice să fie reabilitate cu finanţare din partea administraţiei locale, respectiv posibilitatea recuperării ulterioare a cheltuielilor efectuate.

Adriana STUPAR