Iancu Guda, consilier guvernamental, pentru cotidianul „Făclia”: Toți primarii vor reformă, dar niciunul pe banii primăriei lui!

Cu ocazia Conferinței „Business Day”, desfășurată la Cluj Napoca zilele trecute, Iancu Guda – consilier guvernamental – întrebat de cotidianul Făclia de ce nu există un consens între primari și premierul Ilie Bolojan în ceea ce privește oportunitatea măsurii legată de disponiblizarea funcționarilor publici, cât și de numărul acestora, acesta a răspuns: „La nivel general este foarte clar că România cheltuie foarte mult pe salarii în adminsitrația publică centrală și locală, având în vedere că toate costurile de personal din veniturile statului sunt la aproape 30 %, adică media anilor 1920 – 1930. Deci noi avem o supra-plată rezultată din mixul număr de angajați – salariu, care ar trebui asumată spre restructurare de toată lumea, cel puțin la nivel regional, nu neapărat de orice Unitate Administrativ Teritorială (UAT)” menționează Iancu Guda.

Riscăm un precedent al exccepțiilor

„Ca urmare – spune Guda – nu se impune ca orice UAT să aplice același grad de restructurare, pentru că nu este vorba de o regulă standard aici. De pildă nu orice UAT din Transilvania trebuie să restructureze 20 % din numărul funcționarilor. Dar la nivel de economie avem 20 % supra-plată, dacă nu chiar 30% și este evident că – cel puțin în orizontul consiilor județene – trebuie să se vină cu toate primăriile arondate la un nivel bugetar suportabil. La ora actuală toți primarii vor reformă dar niciunul pe banii lui, adică pe bugetul primăriei lui. Și-atunci, dacă are loc un precedent al exccepțiilor – adică ceva de genul „În primăria noastră nu facem reduceri de cheltuieli prin reduceri de persoanal!” – se alge praful de tot!”.

Principiul este „Toată lumea plătește!”

„Fără dubiu spun că este nevoie de determinare și fermitate din partea edililor – și nu numai – în a reduce costurile salariale în sectorul public, pentru că primul și al doilea pachet de măsuri din cadrul reformei fiscal – bugetare au fost decontate preponderent de sectorul privat. Dacă nu ne asumăm cu fermitate pachetele 3 și 4 pe scădere de cheltuieli și eliminare de risipă în sectorul public, adică în dreptul grilei de personal ca număr, al nivelului pensiilor speciale și al indemnizațiilor din consiliile de administrație al companiilor de stat, al cumulului de pensii și salarii, clasa politică nu își va recâștiga credibilitatea pe care și-o dorește nici în fața electoratului, nici în fața economiei private. Să nu mai spun că nu se va putea merge înapoi, la sectorul privat, pentru a crește alte taxe dacă se constată că primele creșteri nu au fost suficiente. Programul de guvernare merge pe ideea generică „Toată lumea plătește!” și presupune deja scăderea cu 20 % a costurilor salariale cu posturile existente. Aici nu avem în vedere posturile vacante, neocupate, din schema de personal!” menționează Iancu Guda.

Nu este corect să spui „La noi nu este cazul!”

Consilierul guvernamental adaugă expres faptul că rogramul a fost aprobat și susținut de toate partidele aflate la guvernare: „Mă întreb atunci: de ce acum, când trebuie să dovedim fapte și nu vorbe, când este vorba de implementare, apar excepțiile, rezistența, punerea de-a curmezișul? Nu cred că este corect și normal ca după ce a fost restabilită stabilitatea politică, în urma unei revolte sociale cauzată de recentele alegeri prezidențiale, după ce s-au calmat spiritele și s-a spus „Da, acceptăm toți planul de guvernare!”, să vedem acum primari, politicieni, diverși factori de decizie că spun: „Noi nu suntem de acord, noi suntem excepția, la noi nu este cazul să aplicăm măsurile!”. Acesta nu este un semn de seriozitate și nu reprezintă a atitudine de responsabilitate pe care oamenii au nevoie să o vadă. Oamenii vor să vadă echitate atunci când aplici principiul „Toată lume plătește!” precizează Guda.

Un lucru grav și altul imposbil

În ceea ce privește șansa ca România să încheie anul cu un deficit bugetar de 7,5 %, așa cum s-a preconizat acum șase luni, Iancu Guda spune: „În ritmul în care mergem cu reforma fiscal-bugetară și din cauza amânării pachetelor 3 și 4, tehnic acest lucru este imposibil. Cred că 8,4% este un nivel mai realist al deficitului. Aș vrea să semnalez însă gravitatea faptului că în următorii 5 ani, deci până în 2030, trebuie să redeucem treptat câte 2% pe an, deci deficitul raportat la PIB, cu 11-12 %. Or asta înseamnă 200 de miliarde de lei. Având în vedere nivelul masiv de impact pe care ajustarea graduală o are în următorii 5 ani, cum își poate imagina cineva că se poate ajunge la această consolidare fiscală, deci reducere de deficit, fără să se facă atingere la zonele locale, județene, guvernamentale chiar, legat de personal, salarii, cheltuieli și multe altele. Mai precis de tot ceea ce inseamnă risipă în sectorul public.

Beniamin Pascu