Homo consumens și noua „religie” a lumii

Termenul „Black Friday” a apărut în anii ‘60 și are loc în a doua jumătate a lunii noiembrie. În România a pătruns…clandestin prin 2011, iar patru ani mai târziu, potrivit unui sondaj credibil, 75% din populația țării nu era străină de „Black Friday”.

În ultimii ani, fenomenul a luat amploare în România și se derulează din ce în ce mai des în mediul virtual. De ce? Fiindcă ăia mai deștepți nu vor să se înghesuie prin magazine și atunci se holbează pe internet, fără să fie nevoiți să se priponească la o coadă interminabilă, unde, pe lângă produsul căutat, ai nevoie de câteva kilograme bune de răbdare, fiindcă vânzătorii de cele mai multe ori nu mai fac față. „Black Friday” este o adevărată mină de aur pentru companii, care înregistrează venituri de zeci de milioane de euro. Și când scriu aceste lucruri mă raportez la România. Până aici nimic ieșit din comun. În fond, omul de astăzi este un consumator într-o lume consumistă. A început de câțiva ani să crească ca Făt-Frumos un nou tip de om, pe care mulți analiști l-au etichetat „homo consumens”, care consumă și distruge. Acest nou tip de om tinde să-l înlocuiască pe clasicul homo sapiens, din moment ce individul societății post-moderne nu mai este în nici un caz priceput, rezonabil și rațional. În fața primelor două adăugați un „ne”, iar în cazul ultimei un „i”. Există oameni, dar aceștia sunt, totuși, o rara avis, care încearcă, iar unii chiar reușesc, să trăiască moderat într-o lume consumistă. Or marea provocare pentru omul de astăzi este să deslușească sensul fericirii într-o lume consumistă și globalizată. E trist, dar consumismul a devenit noua „religie” a lumii, iar și mai trist este faptul că mall-urile și hipermarket-urile sunt confundate, nicidecum din întâmplare, cu bisericile. Trăiesc cu speranța că nu voi prinde ziua în care doi părinți, bărbat și femeie, nu-și vor manifesta, în nerozia lor, dorința de a-și boteza odrasla într-un mall.

Românul nemulțumit și revoltat, strigă că nu vrea catedrale, ci școli și spitale. Dar același român refuză să accepte că numărul băncilor, al benzinăriilor și al hipermarket-urilor este, la un loc, mai mare decât al școlilor și spitalelor. Însă nevoia de consum este uriașă, iar lăcomia românului este de nestăvilit.

Celebrul concept filosofic al matematicianului Réne Déscartes – Cogito ergo sum – lansat la finele perioadei Renașterii, a fost înlocuit cu succes de noul crez al omenirii: CONSUM DECI EXIST. Se ridică următoarea întrebare: ce putem face ca să evităm ispitele și capcanele consumului exagerat? Un răspuns aproximativ, cel puțin satisfăcător, dar nu convingător se referă la conștientizarea fenomenului și o raportare sănătoasă la nevoile proprii. Știu că n-am convins și nici nu mi-am propus acest lucru, ci numai să atrag atenția asupra unui fenomen căruia mai lipsește să-i închinăm o odă, condace și icoase!

Cristian FOCȘANU