György Matolcsy – guvernator al băncii centrale a Ungariei?

The Financial Times

Din 2010, ministrul ungar al economiei, György Matolcsy, a fost omul din spatele politicilor economice neortodoxe despre care criticii spun că au înstrăinat investitorii străini şi au contribuit la readucerea Ungariei în recesiune. Acum, perspectiva ca Matolcsy să fie numit guvernator al băncii centrale a Ungariei trimite unde de nervozitate în comunitatea financiară.

Investitorii se tem că acest lucru ar putea anunţa o politică monetară mult mai laxă, şi mai riscantă, în contextul în care guvernul premierului Orbán Viktor încearcă să reimpulsioneze creşterea înainte de scrutinul de anul viitor. Sînt îngrijoraţi totodată de faptul că Matolcsy, care este un asociat apropiat al lui Orbán, ar putea dilua independenţa băncii centrale. Aceasta este una dintre puţinele instituţii care nu a fost în ultimii doi ani dominată de numiri pe criterii politice, apropiate de partidul de guvernămînt Fidesz.

Economistul şi fostul reprezentant al Ungariei la BERD are o relaţie combativă cu pieţele. În paginile unui săptămînal de anul trecut, i-a numit pe investitorii financiari străini “piraţi”. La scurt timp după zvonurile privind postul de la banca centrală, a folosit săptămînalul pentru a spune că politica valutară puternică a băncii a fost “catastrofală”. Forintul s-a devalorizat prompt cu 1,4 procente.

Guvernul Orbán a venit la putere în 2010, evitînd “austeritatea” şi promiţînd creştere. A respins sprijinul de la FMI, care a oferit un fond de salvare de 20 de miliarde de euro în 2008. După ce Comisia Europeană a refuzat cererea sa de a avea o politică bugetară mai laxă, politicile sale au fost adesea văzute ca improvizate.

Matolcsy a introdus o taxă bancară consistentă şi “taxe de criză” pentru unele sectoare industriale, a crescut TVA-ul şi a adoptat o controversată cotă unică de impozitare.

Scăderea rezultată în investiţiile străine şi interne a contribuit la o contracţie a economiei cu 1,3% în trimestrul al doilea al lui 2012, cu o previziune de recuperare slabă în acest an.

În contextul în care investitorii şi-au pierdut încrederea în politica economică la sfîrşitul lui 2011, Budapesta a operat o întoarcere radicală şi a solicitat ajutorul FMI din nou. Dar, pe fondul unor certuri prelungite, fluxul de lichiditate rezultat din politicile monetare neortodoxe ale BCE şi Rezervei Federale a ajutat Ungaria să se autofinanţeze anul trecut fără ajutorul FMI.

Guvernul insistă că politicile sale sînt un succes, reducînd datoria guvernamentală, care a fost cea mai mare din Europa de Est, şi punînd potenţial ţara pe făgaş anul acesta pentru a ieşi din procedura de deficit excesiv a UE – în care a fost de la aderarea în 2004.

Simor a insistat că sarcina principală a băncii centrale este stabilitatea preţurilor. Avînd în vedere datoria mare a Ungariei şi presiunile inflaţioniste, aceasta a însemnat menţinerea unor rate ridicate ale dobînzii pentru a opri atacurile asupra forintului.

În perspectiva alegerilor de anul viitor, însă, guvernul lui Orbán se află sub presiunea de a-şi respecta promisiunea privind creşterea. El a promis luna aceasta că economia Ungariei “va începe să urce” în acest an. Investitorii se tem că premierul va folosi schimbarea conducerii pentru a aduce banca sub influenţa sa. El a extins deja consiliul care stabileşte rata schimbului valutar al forintului, cu noi membri favorabili guvernului.