Guvernul Ponta are credibilitate externă

Ilie CĂLIAN

Afirmam în editorialul anterior că, paradoxal, un premier so-cial-democrat încearcă, prin modificările propuse la Codul Fiscal şi la cel de procedură fiscală, să ajute capitalul românesc să se dezvolte şi să concureze cu cel străin, asumîndu-şi, astfel, deviza liberală “Prin noi înşine”, de care “urmaşii Brătienilor” par să fi uitat complet, ori să o ocolească umplîndu-şi, mai comod, buzunarele, prin chlipiruri obţi-nute de la investitorii străini. (Că doar n-o să vă imaginaţi ca aşa-zisa mare corupţie se va fi realizat fără generoasa contribuţie – şi chiar fără iniţiativa! – patronilor dinafară ţării.)

Cum era şi firesc, anunţarea principalelor modificări din Co-dul Fiscal (de la renunţarea dublei impozitări a profitului pentru pa-tronii români, prin anularea impozitului pe dividende, la reducerea TVA şi a accizelor etc.) a generat discuţii – deocamdată, puţine şi in-consistente. Cele mai multe le-au produs vorbagiii politici din Opozi-ţie – aşa că nu le iau în seamă. Şi chiar opinia în doi peri a preşedintelui Iohannis (fost lider şi la vechiul, şi la noul partid al libera-lilor) mi se pare cel puţin “neinspirat” formulată. În privinţa opiniilor unor economişti publicate în anumite ziare (sau cînd le citesc tocmai în aceste ziare), îmi provoacă neîncredere, pentru că ştiu că redacţiile respective le comandă “pe alese”. Desigur, propunerile Guvernului pentru noul Cod Fiscal trebuie analizate cu maximă atenţie, pentru că pot genera, în timp, şi “efecte perverse”, efecte pe care le produc toate legile care n-au fost bine rumegate – mai ales de către cei care urmează a le aplica şi de cei care urmează a le suporta. Dar de aici pînă la a respinge la modul absolut toate propunerile mi se pare o distanţă prea mare pentru un analist economic corect. A invoca necunoaşterea tuturor măsurilor pe care ar urma să le ia Guvernul e mai mult decît o copilărie: e o “răutate”. Evident, Guvernul va observa criticile şi va lua măsurile cuvenite – tocmai acesta fiind rostul dezbaterilor pînă în momentul în care preşe-dintele ţării va semna legea.

Ceea ce mi se pare, însă, tipic pentru o parte dintre cei care deja au respins de plano, integral, propunerile Guvernului este faptul că nici măcar o clipă nu şi-au pus o întrebare simplă: oare ce-1 va fi determinat pe Victor Ponta să reafirme hotărît că, dacă va fi cazul, va angaja răspunderea Guvernului pe legea modificării Codului Fiscal – afirmaţie pe care a făcut-o după ce s-a întors dintr-o vizită cu adevărat “de lucru” în SUA. A discutat patru zile cu feluriţi oameni importanţi şi din Guvernul SUA, şi din mediul de afaceri şi, presupun, va fi avut şi anumite discuţii “de taină” în legătură cu evoluţiile previzi-bile şi dezirabile din Estul României (conflictul Rusia – Ucraina). Adi-că: nu cumva după aceste convorbiri Victor Ponta s-a întors şi cu vreun un as în mînecă? Nu ştiu ce a discutat, ce a “perfectat”, întrucît Ponta păstrează discreţie în aceste chestiuni. Dar tocmai aceasta mă determi-nă să-mi pun întrebări. Iar dacă aş fi un analist economic doldora de doctorate prin străinătăţuri, inclusiv prin SUA, mi-aş pune astfel de în-trebări cu şi mai mult interes. Aşadar (şi dincolo că, place sau nu uno-ra, am avut trei ani consecutivi de creştere economică, ceea ce este o notă bună pentru orice guvern) , poate Ponta să rişte un mare eşec tocmai acum, cînd SUA şi UE, NATO şi OSCE au nevoie aici de ţări puternice şi sta-bile din toate punctele de vedere (inclusiv economic)? Şi, oare, nu ar fi SUA şi UE, în primul rînd, interesate să “corecteze” o eventuală eroare de decizie macroeconomică în România! Dacă Ponta s-a întors cu asemenea aplomb din SUA, înseamnă că are credibilitate.