Guvernul Armeniei a respins proiectul privind recunoaşterea Nagorno-Karabah

Guvernul Armeniei a respins proiectul de lege privind recunoaşterea republicii autoproclamate Nagorno-Karabah, enclavă pe teritoriul azer cu populaţie majoritar armeană, informează Novosti-Armenia. ‘În această etapă, considerăm inoportună dezbaterea proiectului de lege’, a declarat ministrul-adjunct al afacerilor externe al Armeniei, Şavarş Kocearian.

Propunerea de a recunoaşte independenţa Nagorno-Karabah aparţine partidului de opoziţie ‘Moştenirea’. În septembrie, acesta a înaintat un document corespunzător pentru dezbateri în parlamentul armean. Partidul şi-a motivat iniţiativa prin faptul că republica Nagorno-Karabah ‘corespunde tuturor cerinţelor formulate de legislaţia internaţională faţă de statele suverane’.

O dată concretă pentru votul pe marginea proiectului nu a fost fixată în parlamentul armean.

‘Moştenirea’ a mai înaintat o asemenea propunere în 2010, dar şi înainte cu alţi cîţiva ani. În ambele cazuri, majoritatea parlamentară a respins această iniţiativă.

Problema privind recunoaşterea oficială de către Armenia a independenţei Nagorno-Karabah a devenit din nou actuală după ce, la 31 august 2012, Ungaria l-a extrădat în Azerbaidjan pe militarul Ramil Safarov, condamnat pe viaţă pentru uciderea ofiţerului armean Gurghen Margarian. Odată ajuns în patrie, Safarov a fost graţiat de preşedintele azer Ilham Aliev, iar Azerbaidjanul l-a întîmpinat ca pe un erou naţional. În Armenia s-a făcut auzită opinia că, drept replică, ar putea fi recunoscută independenţa Nagorno-Karabah.

Regiunea Nagorno-Karabah, populată compact de armeni, şi-a proclamat independenţa faţă de Azerbaidjan la începutul anilor 1990. După aceasta a urmat un conflict armat, în urma căruia autorităţile azere nu au reuşit să-şi reimpună controlul asupra regiunii. În 1994, cu medierea Moscovei, Azerbaidjanul, Armenia şi republica autoproclamată Nagorno-Karabah au semnat un acord de încetare a focului.

Azerbaidjanul este de părere că Nagorno-Karabah şi cîteva regiuni învecinate, al căror control a fost pierdut de Baku în urma conflictului armat cu Armenia, sînt ‘teritorii ocupate’.

În pofida sprijinului acordat Nagorno-Karabah, Erevanul a refuzat pînă acum să recunoască oficial independenţa republicii autoproclamate. În 2006, preşedintele de atunci al Armeniei, Robert Kocearian, a declarat că recunoaşterea este posibilă dacă negocierile cu Baku privind reglementarea conflictului vor intra într-un punct mort.