Guvernarea instabilă atrage cheltuieli publice necontrolate

Tergiversarea formării unui nou guvern în 2026 provoacă instabilitate politică, blochează reformele structurale esențiale – în special cele asumate prin PNRR – și poate duce la pierderea de fonduri europene. De asemenea, incertitudinea afectează mediul de afaceri, descurajează investițiile străine și poate genera volatilitate financiară, cu impact direct asupra cursului valutar și a inflației. Oamenii de afaceri clujeni reacționează la modul în care spectrul politic din România tratează demersul formării unui guvern stabil, care să scoată țară din marasmul politicico-economic în care se afundă de la o zi la alta. Trufiile, ignoranța și încrâncenarea în speculații și condiționări politice care ating absurdul fac din răbdarea oamenilor de afaceri clujeni – și nu numai – o coardă întinsă la maximum.

Oricât ai biciui caii, tot greu merge căruța

Akexandru Botiman este antreprenorul unei firme de construcții și instalații din Cluj Napoca, având peste 24 de ani vechime în acest domeniu. Acesta menționează: „Deși prerogativele unui guvern interimar sunt limitate și, ca urmare, proiectele legislative majore sunt oprite, premierul demis Ilie Bolojan ar trebui să renunțe la luptele și ambițiile politice, care îi consumă energia și să continue, atât cât se mai poate, măsurile de stabilitate economico-financiară. Nu spun de redresare, căci prin deciziile luate până în prezent nu știu dacă mai poate redresa ceva. Doar să frâneze prăbușirea în „junk” a țării. Dar în toată această periodă de interimat, premierul demis a fost absorbit mai degrabă de lupta cu social – democrații decât cu cristalizarea situației economice. După ce și-a epuizat energia în lupta cu PSD acum și-a schimbat traiectoria discursului, fiind preocupat de schisma care riscă să se producă în partidul pe care îl conduce după desemnarea liberarului Adrian Veștea ca prim ministru. Eu cred că premierului desemnat Veștea îi va fi extrem de greu să relanseze economia după ce măsurile de austeritate luate de Bolojan, la care se adaugă datoriile imense ale României la băncile externe, acumulate de-alungul anilor și bugetul secătuit, lipsa marilor investitori și factorul depresiv care marchează populația, au făcut ca România să funcționeze ca o roată ruginită, neunsă, care se învârte greu, oricât ai biciui caii!”

Scăderea încrederii publice poate fi fatală

Botiman crede că „…partea proastă constă în creșterea incertitudinii economice. Investitorii străini și locali își pot amâna planurile de afaceri din cauza lipsei de predictibilitate fiscală și a unui partener de dialog instituțional stabil. Neîndeplinirea jaloanelor și a țintelor la timp poate atrage blocarea tranșelor de bani europeni cuveniți României. România este pusă în situația să facă față creșterii costurilor de împrumut. Piețele financiare reacționează negativ la instabilitatea politică, ceea ce se traduce prin dobânzi mai mari (randamente mai mari) pentru datoria publică a statului. Apoi să nu uităm că avem o execuție bugetară deficitară. Guvernarea instabilă a dus la cheltuieli publice necontrolate sau la subfinanțarea unor sectoare cheie, adâncind deficitul bugetar. Și nu în ultimul rând guvernul preluat de Adrian Veștea se va confrunta cu scăderea încrederii publice poate fi fatală pentru politicile unui guvern. Lipsa unui executiv legitim și cu puteri depline sporește nemulțumirea socială și accentuează absenteismul și neîncredere în clasa politică!” menționează Alexandru Botiman.

Trăim o vreme de cumpănă

Daniel Rodiman este inginer agronom și fermier, are 24 de hectare în zona Dej pe care a cultivat porumb și sfeclă furajeră, la care se adaugă 35 de hectare luate în arendă în județul Alba. Acesta spune că România se află în prezent într-o zonă de stagflaţie păguboasă, zonă pe care orice prim – ministru cu greu va reuși să o scoată fără măsuri de stimulare calibrate pe o realitate prezentă, dură. „Consumul, producția industrială, serviciile, agricultura – toate sunt pe minus, blocajul financiar este infiorator, dobanzile sunt uriase, iar inflația este cea mai mare din UE, de aprox. 11% în luna mai. Trăim o vreme de cumpănă. Eu cred că Adrian Veșetea, dacă va rămâne premier, va trebui să insiste pe măsuri menite să reducă inflaţia şi să relanseze consumul. De pildă, până prin martie, anul acesta, livram mălai ambalat – căci sunt și proprietarul unei mori de capacitate mai mică – unor comercianți, deținători de magazine în mediul rural, precum și în câteva mall-uri din Cluj și Bistrița. Nu era mare afacere, dar funcționa. Acum cererea de mălai este mai puțin de jumătate, pentru că a scăzut drastic consumul. Așa sărăcie nu am mai văzut de prin 2008 – 2009. Au ajuns românii să se restrângă până și la mălai”.

Importurile masive distrug piața

Rodiman spune că premierul desemnat, Adrian Veștea, în situația în care va fi votat de parlamnent, trebuie să facă tot posibilul pentru relansarea agriculturii. „Trebuie reglementată urgent problema subvențiilor. Fermierii români se confruntă în 2026 cu probleme majore privind încasarea subvențiilor din cauza întârzierilor uriașe la plata campaniilor anterioare, a blocajelor birocratice și a noilor reguli de acordare. Plățile APIA pentru campania anterioară au fost decalate substanțial, procesul fiind condiționat de bugetul de stat și aprobarea schemelor finale de plată. Apoi protestele și grevele din administrația locală au afectat eliberarea adeverințelor necesare la APIA, punând în pericol depunerea la timp a cererilor. Inputurile s-au scumpit extrem de mult dar fără ele nu te poți dezvolta. Dar neprezentarea dovezilor de achiziție a inputurilor atrage penalizări sau pierderea completă a subvenției. De asemenea ne gândim cu îngrijorare la cantitățile imense de cereale care sunt importate din Ucraina și chiar din Bulgaria. Tot de acolo am ajuns să importăm furaje pentru animale pe timp de iarnă. Iar ale noastre stau nelivrate. Ne distrugem singuri piața internă. Eu mai dețin și o prisacă cu 80 de familii de albine. Noi, apicultorii români, avem o miere foarte bună în comparație cu mierea de import pe care o găsim în mall-uri. Dar suntem fie refuzați la preluare, fie ni se oferă prețuri extrem de dezavantajoase. Apicultorii au viață din ce aîn ce mai grea. Dacă mai vine peste noi și acordul Mercosur, ne reprofilăm. Așa nu se mai poate. Sper ca noul premier va fi capabil să comunice pe înţelesul oamenilor situaţia în care ne aflăm şi ce va face pentru a depăşi această perioadă de stagflaţie. Va fi foarte interesant de văzut cum va arăta programul de guvernare, dacă va fi ceva diferit faţă de ce am văzut până acum, dacă va ceda presiunilor politicienilor, dacă va fi însoţit de un timeline concret de decizii economice menit să repună agricultura pe un trend crescător!” spune Daniel Rodiman.

Ieșirea din umbră

Ieșirea din această zona de umbră economică va necesita politici guvernamentale extrem de fine și bine calibrate în lunile următoare. Noul guvern va trebui să găsească un echilibru fragil pentru a stimula producția internă și investițiile majore fără a reaprinde focul inflației. Până când aceste reforme structurale vor da roade vizibile, realitatea de pe teren rămâne una de așteptare tensionată, în care economia stagnează, iar prețurile refuză să scadă.

Beniamin Pascu