Guvernanţii din România trebuie să se reconecteze la realitate

Agerpres

Preşedintele Traian Băsescu, care a preluat mandatul în 2004, este unul dintre principalii susţinători ai retragerii influenţei statului dintr-o varietate de domenii – cel mai recent, sistemul de sănătate românesc, se spune în ziarul britanic The Guardian în ediţia de luni.

Săptămîna trecută, proiectul de lege privind reforma sistemului de sănătate a declanşat demisia subsecretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, extrem de popular şi medic de terapie intensivă. Acest lucru a generat o serie de proteste, care s-au transformat rapid în proteste împotriva regimului însuşi. Arafat, un palestinian naturalizat, este fondatorul unuia dintre cele mai de succes sisteme de urgenţă din Europa de Est.

Intervenţia telefonică “agitată” şi “arogantă”, în direct, în timpul unui show TV – în care preşedintele Băsescu l-a acuzat pe Arafat că are “vederi de stînga” din cauza opoziţiei sale faţă de transformarea sistemului de urgenţă într-o “piaţă” în care companiile private ar avea permisiunea de a accesa fonduri de la stat – a dus la demisia medicului şi, mai important, la un val naţional de sprijin faţă de acesta. România apatică din punct de vedere politic, ţara unde nu au loc proteste, a redescoperit peste noapte demonstraţiile de stradă.

În faţa unei astfel de opoziţii din partea societăţii, Băsescu a anunţat vineri că proiectul de lege va fi retras. Cu toate acestea, el a afişat încă o dată un grad incredibil de aroganţă, afirmînd: “Înţeleg că foarte mulţi sînt mulţumiţi cu actualul sistem de sănătate”, interpretînd opoziţia publică faţă de transformarea sistemului de sănătate într-o piaţă drept opoziţie faţă de ameliorarea acestuia în general, dovedind astfel o lipsă profundă de legătură cu realitatea.

În urma discursului său, protestele au continuat, dezvăluind o scindare clară între clasa politică a ţării şi oamenii de pe stradă. Demisia lui Raed Arafat a fost doar scînteia care a permis mobilizarea politică. Oamenii au continuat să se adune în marile oraşe în cursul weekendului, protestînd în numele unei varietăţi de cauze. Pentru prima dată de la începutul anilor 1990, Piaţa Universităţii din Bucureşti a devenit încă o dată locul unor manifestaţii publice critice.

Băsescu şi liderii Partidului Liberal Democrat de guvernămînt au lipsit din spaţiul public în acest weekend, sugerînd prin aceasta că le pasă de protestatari la fel de mult cît de creşterea viermilor de mătase, afirmă semnatarul articolului. Cei mai vizibili reprezentanţi ai statului în ultimele două zile au fost de la poliţie.

Ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi s-a referit la protestatari, pe blogul său, ca fiind un produs al “mahalalei violente şi inepte”, în timp ce deputatul Iulian Urban, un alt blogger liberal-democrat, a sugerat că cei care nu sînt de acord cu proiectul de lege privind sistemul de sănătate sînt nişte “viermi care îşi merită soarta”.

Cererile protestatarilor din România sînt politice, iar cererile politice au nevoie de răspunsuri politice serioase. Dacă autorităţile române continuă cu încăpăţînare să se comporte ca şi cum nu acesta ar fi cazul, “mahalaua violentă şi ineptă” i-ar putea forţa pe politicienii români să dea socoteală în faţa electoratului.

Ziarul israelian Arutz Sheva relevă că România nu a experimentat un plan de salvare, aşa cum au făcut Grecia, Irlanda şi Portugalia. Cu toate acestea, se poate spune că împrumutul de 20 de miliarde de euro acordat ţării în 2009 a inaugurat austeritatea, care este acum regula în Europa de Vest. Salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, iar cheltuielile guvernamentale retezate.

Unul din sectoarele cele mai afectate a fost sănătatea. Spitalele lipsite de fonduri s-au aprovizionat insuficient – sau, uneori deloc – cu antibioticele esenţiale. Cei care nu au avut resurse pentru a plăti spitalizarea au murit. În contextul în care salariile au scăzut, mulţi medici şi asistente medicale au căutat locuri de muncă în străinătate.

Guvernul a decis că privatizarea este răspunsul şi a încercat să introducă un proiect de lege privind sănătatea. Acest lucru a determinat demisia lui Raed Arafat (“nicio legătură cu liderul terorist Yasser Arafat”, ţine să sublinieze ziarul israelian). Medicul palestinian, născut la Damasc, a venit în România să studieze în perioada regimului Ceauşescu şi a rămas aici, devenind cetăţean român. A devenit un expert în serviciul de urgenţă mobil în colaborare cu departamentul de descarcerare al pompierilor. A răspuns de unul dintre puţinele domenii care au ameliorat sănătatea, iar demisia sa a contribuit la declanşarea revoltelor.

EurActiv punctează că eforturile guvernului de a adopta un proiect de lege controversat privind sănătatea a declanşat protestele, unele violente, care s-au înmulţit ca ciupercile în demonstraţii de nemulţumire mai largi privind economia şi conducerea ţării.

Opoziţia agită apele, relevă EurActiv. Crin Antonescu, preşedintele Partidulului Naţional Liberal (PNL), le-a cerut susţinătorilor săi să se alăture protestelor, în mod paşnic. Antonescu cere alegeri anticipate pentru a îndepărta guvernul care a “intimidat” ţara în ultimii ani. El a înfiinţat, de asemenea, un forum online pentru a culege semnături pentru demiterea preşedintelui Băsescu.