Gravidele şi mămicile vor avea mai uşor acces la servicii de educaţie perinatală printr-un proiect social

Un proiect social care vine în sprijinul gravidelor şi mamelor cu copii mici şi care are ca obiective creşterea ratei de alăptare exclusivă, informarea corectă a mamelor despre procesul naşterii, îmbunătăţirea stării de sănătate a mamei, dar şi a bebeluşului, printr-o nutriţie echilibrată încă din timpul sarcinii, cît şi postnatal, va fi promovat şi implementat prin intermediul medicilor de familie şi al pediatrilor.

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, Asociaţia SAMAS (reţea naţională de educatori perinatali – Gravide-1n.r.) a încheiat un protocol cu Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Societatea Română de Pediatrie. În acest context, protocolul este menit să ofere o mai bună promovare a programului SAMAS de către medicii de familie şi cei pediatri.

„Cifrele ne arată că este nevoie de mai multă implicare la nivel naţional pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a gravidelor, mamelor şi bebeluşilor. Prin acest protocol ne dorim să creştem vizibilitatea programului SAMAS şi, implicit, accesul mamelor la serviciile de consiliere perinatală în primele 1.000 de zile, despre care studiile au dovedit că joacă un rol crucial în starea de sănătate ulterioară a copiilor. Deşi în ţările din Vest serviciile de educaţie perinatală sînt populare, româncele nu sînt foarte familiarizate cu aceste servicii, pe care le oferim gratuit cazurilor sociale”, a declarat preşedintele Asociaţiei SAMAS, Marina Oţelea.

La rîndul său, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, dr. Sandra Alexiu, a afirmat că medicii de familie vor promova programul atît direct, către gravide, cît şi prin susţinerea în cadrul evenimentelor desfăşurate sub egida SNMF. „Medicii de familie sînt primii specialişti la care apelează gravidele, însă, din păcate, timpul alocat unei consultaţii nu le permite să le ofere consiliere detaliată şi, mai ales, aplicată despre ceea ce înseamnă procesul naşterii, schimbările fizice şi psihologice care intervin în perioada sarcinii, reguli de nutriţie în perioada pre şi postnatală, informaţii legate de pregătirea sînului pentru alăptare şi despre alăptarea exclusivă”, a precizat dr. Sandra Alexiu.

Preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, dr. Marin Burlea, a arătat că nevoia unui astfel de program pentru sănătatea mamei şi sugarului, care să consolideze şi să dezvolte cunoştinţele şi informaţiile primite de gravide în cabinetul medicului de familie şi pediatrului, este mare. „Perioada diversificării, dar şi nutriţia sănătoasă a copiilor preşcolari pun multe probleme mămicilor, de aceea cred că orice program de consiliere care acoperă acest subiect este foarte util”, a spus dr. Marin Burlea.

Rata ridicată de mortalitate infantilă, rată scăzută de alăptare exclusivă, malnutriţia sau starea de sănătate precară a mamei şi lipsa controalelor prenatale confirmă o nevoie reală de educaţie perinatală în ţara noastră. Potrivit sursei citate, deşi rata mortalităţii infantile din România a scăzut în perioada 1990 – 2010 atît ca procent, cît şi ca cifre absolute (8.471 de decese în 1990; 2.250 în 2009 şi 2.078, în 2010), România se menţine, totuşi, pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile de 8,5 la 1.000 de copii născuţi vii, în 2013, conform Institutului Naţional de Statistică. De asemenea, principala cauză a mortalităţii infantile este legată de perioada perinatală, cele mai multe decese înregistrîndu-se în rîndul prematurilor. Nou-născuţii cu o greutate mai mică de 2.500 de grame prezintă cel mai mare risc de mortalitate infantilă. Greutatea mică la naştere este dată de mai mulţi factori: malnutriţia sau starea de sănătate precară a mamei, lipsa controalelor prenatale şi a planificării familiale.

Sursa citată precizează că ponderea copiilor cu greutate mică la naştere a crescut de la 8,5%, în 2004, la 9,3%, în 2010, odată cu creşterea numărului de copii prematuri. România nu stă bine nici la rata alăptării exclusive la sîn: 12%, faţă de 30%, cît este media din UE. Şi durata medie a alăptării exclusive a scăzut de la 3,9 luni, în 2004, la 2,43 de luni, în 2011. Accesul gravidelor la informaţii este scăzut: doar 33% dintre mame au declarat că au fost instruite asupra alăptării exclusive.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.