Găurile de vierme

Pentru unii, găurile de vierme înseamnă partea de fruct sau legumă pe care o arunci la gunoi.

Pentru unii, găurile de vierme înseamnă trunchiuri de copac „căpuşat” de mici fiinţe lacome, aproape ca oamenii, sau frunze zdrenţuite devorate aproape de tot.

Pentru unii, găurile de vierme înseamnă cadavre profanate de entropia cea afurisită.

Pentru alţii, găurile de vierme înseamnă o teorie extraordinară, absolut aiuritoare din fizica ultramodernă, căci ele conţin posibilitatea călătoriei în timp şi tot mai mulţi savanţi de calibru încearcă să ne explice că n-ar fi chiar S.F. E drept, mai rămîne „un fleac”, adică realizarea folosirii antigravitaţiei, fără de care nici o gaură de vierme serioasă n-are chef să ni se deschidă nouă, oamenilor.

Pentru alţii, găurile de vierme înseamnă S.F. de primă clasă, dar ăştia habar n-au că Jules Verne, socotit tot un scriitor S.F. vreme lungă, a descris o serie de descoperiri şi realizări spectaculoase de azi, şi a făcut-o cu mare precizie.

Pentru alţii, găurile de vierme sînt porţi spre Universuri paralele, unele în acelaşi spaţiu, dar alt timp, altele nu.

… Deci – diferenţe strigătoare la Cer!

Cam aşa e şi în umila şi mizerabila noastră lume pămînteană, de-aici, de la o azvîrlitură de băţ, de-aici de pe Terra, de-aici din viaţa noastră de zi cu zi, de pe orice meridian.

Pentru unii, nimic nu e bine şi nu va fi vreodată.

Pentru unii, totul e cenuşiu, tern, murdar, pătat şi miroase.

Pentru unii, sîntem condamnaţi la ghinioane, neputinţe, eşecuri şi ponoase.

Pentru unii, sîntem perdanţii istoriei şi cu asta basta!

Pentru unii, sîntem „Nu se poate!”.

Pentru unii, sîntem „Ba se poate pentru mine şi gaşca mea!”.

Pentru unii, viaţa este „nelinişte permanentă, trudă, luptă, renunţări” (Tolstoi).

Pentru unii, „Ubi bene, ibi patria”.

Pentru unii, „După mine potopul!” etc.

Pentru unii, „Vine sfîrşitul lumii!”.

*

Pentru alţii, „Tot ce nu mă omoară, mă întăreşte!” (Nietzsche).

Pentru alţii, Norocul este chior sau, dimpotrivă, îi ajută pe cei care îndrăznesc.

Pentru alţii, Întîmplarea este „împrejurarea în care Dumnezeu preferă să rămînă necunoscut” (Einstein).

Pentru alţii, omul este ceea ce face voinţa sa din el, ambiţia şi munca.

Pentru alţii, eşecul este urmat de succes, ba chiar e un drum obligatoriu.

Pentru alţii, minciuna este „faptă de sclavi”, dar aceştia sînt, din păcate, puţini.

Pentru alţii, iubirea este sensul vieţii.

Pentru alţii, Adevărul este „un fruct ce nu trebuie cules pînă nu este copt” (Voltaire), dar nu se coace niciodată.

Şi pentru nimeni: „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face, că-ţi vine însutit!”, fiindcă nimeni n-o aplică.

Căci, nu-i aşa, „gaura de vierme’’ nu-i, în nici un chip, un loc de ascuns, de pîndit, de urît, de bîrfit sau de scăpat. Şi nici de făcut slalom printre contrariile atît de uriaşe care ne macină şi ne cern pe noi, oamenii frumoasei Planete Albastre.

*

Pentru toţi: „Toate lucrurile au fost spuse pînă acum, dar cum nimeni nu ascultă, trebuie, totdeauna, să reîncepi” (André Gide).

Stela-Maria IVANEŞ