„Gândirea” la Cluj

Dacă vorbim de reviste românești din perioada interbelică putem discuta mult, dar trebuie să fim atenţi și informaţi. Pe lângă o vastă tradiţie, descoperim diversitate, dorinţa de noutate, de integrare socială ṣi europeană a unei societăţi interbelice în ascensiune culturală. Iar revista „Gândirea”, considerată de mulţi cea mai bună revistă de cultură din România, a pus bazele a ceea ce va deveni chiar un curent al culturii naţionale.

„Gândirea” îṣi are începuturile la Cluj, unde a fost înființată la data de 1 mai 1921, de către Cezar Petrescu ṣi D. I. Cucu. După mutarea la București, în 1926 apare un liant puternic, Nichifor Crainic, care devine omul principal din redacția publicației. Acesta era un poet creṣtin ṣi decanul Facultăţii de Teologie din Bucureṣti, în miezul curentului literar – cultural situat undeva între aṣa-zisul curent vast al gândirismului ṣi ortodoxismul vremii. Ulterior, Adrian Maniu și Gib Mihăescu au făcut și ei parte din conducerea revistei.

Clujul, oraşul din inima Transilvaniei care astăzi însumează un număr record de universităţi, pe atunci se mândrea cu această iniţiativă. Erau foarte importante legăturile dintre mari scriitori care veneau aici. Pe lângă aceasta, exista o tradiţie constantă ṣi o atracţie deosebită a intelectualităţii româneşti pentru revistele ṣi Uniunea Scriitorilor Filiala din Cluj (mă gândesc la neobositul N. Steinhard cu revista „Steaua”, la Mircea Zaciu, etc). Întrebarea ar fi dacă putem vorbi de o legătură reală între revista „Gândirea” și acest oraṣ? Putem spune că da. Problema ar fi cunoṣterea unor valori sau a elitei noastre.

Deṣi dispărută în închisori politice, această elită continuă să genereze valoare în plan spiritual. Lipsa valorilor contemporane care să ofere o perspectivă integratoare prin repere clare poate să ne readucă în atenţie valorile generate de „Gândirea”. Clujul, fiind un oraș mic faţă de capitală, păstrează un farmec aparte legat de acest eveniment de punere a unor baze pentru cultura română. Genialitatea lui Dumitru Stăniloae sau Nichifor Crainic a impus valori concrete ṣi utile în societatea noastră ṣi în mediul universitar. În cadrul revistei, cei doi au pus bazele unei prietenii model, atât în planul iubirii duhovniceṣti cât ṣi al unei legături de factură culturală ṣi academică. Un asemenea tip de prietenie a celor două spirite a fost evidențiat în interviurile televizate cu părintele Stăniloae după 1990.

Pe faţada laterală a Hotelului Continental din Cluj, vis-a-vis de clădirea unde se află sediul Uniunii Scriitorilor ṣi al revistei „Steaua”, la începutul anilor ʼ90 a apărut, cu sprijinul Primăriei, o placă comemorativă ce aminteṣte detalii legate de apariţia revistei, condiţiile, aspiraţiile ṣi personalităţile ei. Pentru a marca evenimentul de dezvelire a plăcii, au fost prezenţi primarul orașului, poeţii Ion Cristofor ṣi Emil Pintea – acesta ocupându-se până la moartea sa de tot ce înseamnă biobibliografia „Gândirea” -, alți numeroṣi intelectuali printre care l-aṣ remarca pe latinistul Vasile Sav. Ion Cristofor este cel care a venit cu iniţiativa unei plăci comemorative, atât faţă de Emil Pintea cât și faţă de instituţia primăriei.

În anul 1992, Emil Pintea a lansat o lucrare memorabilă legată de toată elita intelectuală din România interbelică împreună cu articolele lor din tinereţe din revista amintită. Desenele, realizate în special de artistul vizual Anastase Demian dar ṣi de artiṣti contemporani care au interpretat desenele, pozele sau iconografia din cadrul manuscriselor interbelice conferă o ṣi mai mare notă de tradiţie ṣi diversitate.

Acest fenomen cultural, literar, artistic coagulat în jurul revistei putea fi punctat mult mai bine de o altă lucrare sub semnătura lui Emil Pintea, însă acesta a decedat subit în ianuarie 2002. El lucra de o vreme la o bibliografie, ce conținea în jur de 2000 de pagini, a revistei „Gândirea”, înainte de a fi răpus de un cancer iar întreaga muncă de cercetare a rămas, deci, fără o finalitate publicistică.

Dar acum încercăm să facem cunoscut subiectul „Gândirii” prin interesul unor reviste, instituţii, artişti, persoane publice, intelectuali și, nu în ultimul rând, profesori sau bibliotecari legați de această lucrare importantă pentru cultura ṣi oraṣul nostru. Începând cu data de 3 mai a.c., intenționăm să expunem date legate de marile personalități, aproape toate personalitățile de geniu național și internațional remarcate de cultura noastră sau occidentală din curentul gândirist. Expoziţiile vor consta în lucrări de tip portret, iconografie tradițională, articole, coperți sau chiar reviste vechi din colecții proprii, toate legate de revista „Gândirea” și personalitățile din ea. Nu cred că mai are rost să vorbesc aici de autenticitatea lui Mircea Eliade, Emil Cioran, Dumitru Stăniloae, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Sandu Tudor, a directorului revistei, poetul creștin, Nichifor Crainic, a ardelenilor Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, a marelui Lucian Blaga sau chiar a artistului clujean Anastase Demian. Trebuie recunoscute și aparițiile din orașele Sibiu, Iași sau chiar București legate de cercetări ṣi manuscrise, semnate de profesori de filologie sau intelectuali ai urbei în perioada postdecembristă.

Așadar, ne propunem să aducem în discuţie un aspect al memoriei colective din orașul universitar de pe Someṣ în numele unui interes social, real, lăsat uneori de izbeliște din cauza unor interese culturale și integratoare „de moment”. Astfel sperăm să ajungem la o restaurare a unei identităţi (cultural-artistice, teologice și filologice) care nu merită să apară pierdută în ochii contemporaneităţii.

Primul eveniment expozițional va fi găzduit de Biblioteca Academiei Române Filiala Cluj, având în centru demersul întreprins de Emil Pintea. Inaugurarea expoziției va avea loc miercuri, 3 mai a.c., de la ora 9.30, în holul Bibliotecii Academiei (etajul 1). Cu această ocazie, publicul este invitat să vizioneze lansarea din anul 1992 a cercetării biobibliografice individuale desfășurate de autor, precum și o serie de exponate din manuscrisul neterminat al lui Emil Pintea.

Eduard STOICA

Foto: artiști ai revistei „Gândirea” și ai altor antologii literare postdecembriste; iconografia – Anastase Demian (arhivă personală Eduard Stoica)