Galeria Casa Radio. “Ferestre”, pictura Ancăi Delia Oros. Semnificaţiile estetice ale unei stări

Anca Delia Oros, membru U.A.P.R. şi clujeancă prin naştere, revine în oraşul natal cu un ciclu de lucrări intitulat FERESTRE. Licenţiată în inginerie – chimia silicaţilor -, răspunde peste timp mesajului plantat în sufleţelul său de copil de „domnul Viucu”, primul său profesor de desen din clasele gimnaziale. Acum aduce cu sine o pregătire superioară în domeniul picturii, purtând marca centrului universitar Baia Mare, „moştenitor” spiritual al vestitei „şcoli de pictură” din oraşul de pe malul Săsarului, şi amprenta unor maeştri ca Ion Aurel Negrean, Nicolae Suciu, Kovács Bertalan sau Gretty Papiu, care i-au dezvoltat talentul creativ. Titlul lucrării de licenţă (Însingurare – dialogul umbrelor 2015), dar şi cercetările sale de viziune plastică reflexivă pentru susţinerea masteratului cu tema „Ferestre – captiv în exterior în propria libertate”, decriptează concepţia, viziunea reflectată de pictura expusă de doamna Oros în galeria Casei Radio. Expune în Baia Mare, Timişoara, Sibiu, Cluj-Napoca (festivalul studenţesc Vizualia), dar are şi participări şi colaborări cu festivalul internaţional de teatru „Atelier”, toate mijloace de conectare cu nevoia de artă a societăţii contemporane, dar şi promisiuni ale unui fel de a crea şi a comunica personal.

Spaţiul galeriilor Radio ne oferă o selecţie semnificativă din creaţia artistei Anca Oros, toată pictura expusă explorând semnificaţiile estetice, simbolice ale unei „stări” urbane de concentrare, când acele „ferestre” deschizându-se, permit egoului nostru să mişte, să se transforme, identificându-se cu sinele, chiar cu un Sine mai universal, mai extins…

Regăsim în pictura doamnei Oros ferestre medievale din Sibiu, din Alsacia, cu impresionante efecte cromatice, cu dramatice contraste grafice ale grinzilor constructive vizibile. Sugestivă devine şi viziunea ferestrelor luminate care invită la secrete interioare, atingând suprarealismul, dar şi atmosfera teatrală a unui vizual segmentat în scene, care se deschid sau se închid „ca aripile unui fluture de zi sau de noapte” sau ca paginile unei cărţi, cum plastic s-a exprimat artista cu ocazia vernisajului de la Cluj.

Culorile, pe suprafeţele mari ale lucrărilor expuse, transmit stări – emoţii care se identifică cu valenţele afective, simbolic cultural statornicite din vechimea trăirilor omeneşti. Ritmurile geometrice, perspectivele formale, devin expresii semnificative care definesc metafora plastică pe care mizează emoţiile limbajului prin care se exprimă lumea „ferestrelor” artistei. Deşi autentică şi foarte modernă în viziunea şi concepţia acestui ciclu pictural, vizitatorii care caută expresii plastice armonice au bucuria să contemple nuanţe alese de culoare, delicate treceri picturale în care sticla „ferestrei-vitrină” ne reflectă pe fiecare dintre noi, cu prezentul său subiectiv, variabil pe scala sensibilităţilor noastre, convingându-ne că istoria unei picturi nu rămâne niciodată aceeaşi.

Margareta CATRINU