Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 147

    Ultima reprezentaţie din cadrul stagiunii 2012-2013 a Galelor MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ, ediţia cu numărul 147, s-a consumat la început de vară, aceasta constituindu-se într-un eveniment de înaltă ţinută, remarcabil prin valoarea expunerilor prezentate şi interesul suscitat de tematica abordată; veritabilă lecţie de CULTURĂ susţinută de personalităţi clujene venind din mediul clerical, universitar, muzical (media).

Deschisă de amfitrionul Galelor, Prof. dr. Nicolae Hâncu, seria conferinţelor a fost inaugurată de cea a Preasfinţitului Florentin Crihălmeanu – Episcop al Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla, care a vorbit despre VECHI PAPIRUSURI DE O INESTIMABILĂ VALOARE – PAPIRUSUL BODMER 14-15 (P75). Dintru început, vorbitorul a ţinut să mulţumească „Bunului Dumnezeu care a inspirat cu Harurile Sale pe dl Prof.dr. Nicolae Hâncu, iniţiatorul acestei serii de adevărate acte de cultură organizate în urbea noastră sub numele Galele Medicină, Artă, Cultură”, adresînd mulţumiri „organizatorilor şi gazdelor noastre care ne primesc din nou cu generozitate şi ne pun la dispoziţie această sală dedicată marelui pictor român Nicolae Tonitza din cadrul Muzeului de Artă, un adevărat <Sanctuar cultural> al oraşului Cluj-Napoca”. Avînd în vedere că ne aflăm în Anul Credinţei, care ne pune în faţă problema lui Dumnezeu şi nevoia de credinţă, tema conferinţei a fost un răspuns la revelaţia divină. Între altele, înaltul prelat a subliniat următoarele: „Ocazia a fost darul şi harul de a participa la evenimentul sinodal al Bisericii Catolice din octombrie 2008 şi anume Adunarea generală ordinară a sinodului episcopilor cu tema <Cuvîntul lui Dumnezeu în viaţa şi în misiunea Bisericii>. Între numeroasele documente primite a fost unul cu totul deosebit: este un facsimil după Papirusul Bodmer 14-15, P75 (datat 175-225, începutul secolului III, scris în greaca uncială, descoperit în Egiptul mijlociu, 26×13 cm, text alexandrin …) Papirusul Bodmer 14-15 a ajuns în Biblioteca Apostolică Vaticană la 22 noiembrie 2006 şi a fost prezentat şi donat oficial Sfîntului Părinte Papa Benedict al XVI-lea de cătr dl Frank J. Hanna III în cadrul audienţei din 22 ianuarie 2007. Biblioteca Apostolică Vaticană a fost fondată în 1451 de Papa Nicolae al V-lea cu scopul de a <uşura munca cercetătorilor>. Actualmente, edificiul constituie una dintre cele mai importante instituţii de studiu din lume, cu un număr remarcabil de manuscrise vechi ale Sfintei Scripturi. Din anul 2006 între acestea se numără şi Papirusul Bodmer 14-15 – un vechi manuscris al Noului Testament, care număra la început circa 144 pagini, din care actualmente au rămas 102 pagini, unele fragmentate. Manuscrisul conţine mai mult de jumătate din textul celor două Evanghelii: Evanghelia după Luca – Papirusul Bodmer 14 şi Evanghelia după Ioan – Papirusul Bodmer 15. (…) Documentul a fost descoperit în jurul anului 1952, într-un loc ascuns, în care au fost descoperite şi alte circa 40 de volume cu manuscrise conţinînd documente de arhivă în limba greacă şi coptă. Arheologii au emis ipoteza că aceste documente făceau parte dintr-o bibliotecă a unei mănăstiri pahomiene (comunitate fondată de Sf. Pahomie, +347 – fondatorul monahismului cenobitic oriental), din care astăzi au rămas doar cîteva ruine. În perioada 1955-1956 fiind expuse în anticariate, au fost cumpărate de doi mari colecţionari de papirusuri: elveţianul Martin Bodmer şi irlandezul Sir Alfred Chester Beatty. De aici derivă şi numele pe care aceste manuscrise le poartă”. În continuare, PS Florentin a făcut comentarii referitoare la conţinutul şi confecţionarea documentului, istoria manuscrisului P75, originea manuscrisului şi primele etape ale istoriei sale, destinaţia, utilizarea şi importanţa acestuia. (…) „Toate aceste elemente au făcut pe unul din <corifeii> criticii textuale a Noului Testament, prof. Kurt Aland, să afirme că Papirusul Bodmer 14-15 P75 este un <manuscris cheie>, fundamental pentru a înţelege istoria formării canonului Noului Testament şi a alcătuirii textelor evanghelice.(…) De aceea, a putea contempla în A.D. 2013 fragmente din evangheliile pe care le ascultăm şi astăzi, în Bisericile noastre, dar care au fost copiate acum 1788 de ani consider că este un fapt cu adevărat inedit!”, a conchis PS Florentin.

DESPRE SĂNĂTATEA LIMBII ROMÂNE a vorbit Prof. univ. dr. Liana Pop – un expozeu de mare impact, a cărui tematică a adus în discuţie starea jalnică a limbii române vorbite şi scrise, neputincioasă în faţa asaltului barbarismelor de tot felul. Discutată într-un registru medical, este sănătoasă sau nesănătoasă scrierea/vorbirea contemporană? Distinsa profesoară şi-a punctat discursul cu exemple revelatoare din cele citite, văzute, auzite la TV, de exemplu, cu referiri la: pulsul limbii (noţiuni implicate), cultivarea limbii, ecologia limbii, conservatorism vs. inovaţie în limbă, contaminare şi neglijenţă; la articolul „Beţia de cuvinte” al lui Maiorescu („Contimporanul” din 1873), în care autorul dă exemple din Sion şi Pantazi Ghica (expresii baroce, încărcate, pleonasme etc.). Simptomele actuale reprezintă tot atîtea greşeli de care românii s-au „îndrăgostit” iremediabil: care vs. pe care; decît vs. numai, sinistrul „locaţie”. Aceleaşi simptome se manifestă în lexic (adesea generate de incultură, snobism ş.a.): mania folosirii unor cuvinte existente, dar care au împrumutat sensuri din limba engleză (aplicaţie pentru cerere, de aici a aplica; oportunitate; provocare; determinare; confuz; fabulos; devastat – în locul sinonimelor lor din limba română; a acompania în loc de a însoţi etc.). Mai mult, influenţa sonorităţilor cuvintelor din alte limbi şterge spiritul de discernămînt al traducătorilor, v. „Frumoasa şi bestia” în loc de „Frumoasa şi fiara”. Avem de-a face cu o „beţie a neologismelor”; să fie aceasta o nouă „limbă de lemn? Aceleaşi tendinţe se manifestă şi în zona gramaticală (folosirea greşită a prepoziţiei „pe”, posesivul românesc contaminat de structuri străine), liniuţa de unire vs. linia de pauză (lecţie la care mulţi dintre cei care scriu, inclusiv din presă, au lipsit!), virgula folosită haotic, din aceleaşi motive etc. Numeroase referiri la aşa-zisul stil relaxat, „la mişto” de la TV, la titlurile şoc (hilar macabre), la confuzia şi aglomerarea ideilor au „condimentat” excelenta conferinţă a Prof. dr. Liana Pop. Concluzia? Starea de sănătate a limbii române este una precară, tratamentul recomandat fiind aplecarea către dicţionare, lecturi culturale şi frecventarea unor spaţii sănătoare cum sînt Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ. Cu alte cuvinte, puneţi, fraţilor, mîna pe carte!!!

Un Big Bang în muzică: Bolero-ul lui Ravel face parte dintr-un ciclu radiofonic pe care Sergiu Alex l-a început în iarna acestui an şi care a fost transmis la emisiunea atît de cunoscută şi aşteptată pe unde, Incursiuni de meloman.

Impactul – ne spune realizatorul – a fost formidabil. Multă lume are şi acum un evantai de clişee cînd vine vorba despre acest opus genial: nu ştie în ce context a fost compus, nu cunoaşte povestea vieţii lui Ravel, spre a înţelege resorturile intime care au dus la imaginarea unui opus total atipic pentru simfonismul epocii şi – nu în ultimul rînd – cum a fost receptat de critică şi de public în deceniile care au urmat lansării lui (în paranteză fie spus, cu entuziasm!).

Emisiunea radiofonică s-a transformat, imediat, într-un spectacol live pentru publicul elevat al Galelor, care l-a primit tot aşa: cu entuziasm. Sergiu Alex a introdus în emisiunea radio şi apoi în show-ul de la Gale o inovaţie, dacă o putem numi aşa. Emisiunea a fost transmisă live şi ideea a fost de a comenta tot astfel concertul, observîndu-l doar pe dirijor si nebăgînd în seamă nici un alt amănunt al ambientului în care a fost cîntat. Astfel, concertul din acea seară a anului 1971 a devenit unul emblematic, ce se distinge total de oricare altele, pentru că inegalabilul Sergiu Celibidache a conferit acestuia un nimb de supremă magnificenţă, cum numai Maestrul român o putea aduce. Şi astfel a fost prezentat şi publicului, în varianta vie, pură, genuină a Maestrului. Şi tot astfel a fost prezentat şi la Gale, cu comentariul inspirat al lui Sergiu Alex. Urmarea: primirea lui cu bucurie şi emoţie. Două cuvinte des, foarte des folosite de cunoscutul realizator radio, pentru a defini, de fiecare dată, ambianţa creată ascultătorilor la întîlnirea cu muzica adevărată. Precum aceea a Incursiunilor de meloman.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Ioan Mircea Corpodean