Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 146

Evenimentul de la finele lui mai 2013 s-a aflat sub semnul a două importante aniversări: una clujeană şi, deopotrivă, naţională – CENTENAR OCTAVIAN FODOR (1913-1976) – şi una înscrisă în patrimoniul muzicii universale – BICENTENAR GIUSEPPE VERDI (1813-1901). Dar gala a mai avut o semnificaţie specială, subliniată atît de amfitrion, Prof.dr. Nicolae HÂNCU, cît şi de gazda acesteia, dr. Călin STEGEREAN, director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Acesta din urmă a anunţat că, odată cu Gala 146, statutul acestor conferinţe şi spectacole dobîndeşte calitatea de parte a unui ‘’parteneriat strategic’’ între muzeu şi U.M.F. ‘’Iuliu Haţieganu, alături de o altă manifestare care are în prim-plan creaţia plastică a medicilor – Salonul anual (de iarnă) al medicilor. Vibraţia pe care muzeul o păstrează şi de care sîntem mîndri se datorează în mare parte şi Galelor Medicină, Artă, Cultură – a spus dl Călin Segerean.

Într-o introducere în temă, Prof. dr. Nicolae Hâncu spunea că Octavian Fodor, cel care a fost rector, profesor de excepţie, medic adevărat, membru al Academiei Române, Mecena – un colos! – a lăsat urme excepţionale, Profesorul Dumitraşcu, succesorul lui Octavian Fodor, întruchipînd multe din calităţile predecesorului.

I-a revenit Profesorului dr. Dumitru DUMITRAŞCU misiunea de a vorbi despre OMUL DE CULTURĂ OCTAVIAN FODOR. O incursiune printr-un univers fabulos, căci dimensiunea culturală a celui evocat la centenar este impresionantă. S-a vorbit astfel despre modul în care marele Octavian Fodor a tratat: responsabilitatea şi fidelitatea, conştientizarea binelui, ştiinţa alegerii modelelor (Fodor a fost fructul propriei lui dorinţe de autodesăvîrşire), cultura clasică şi renascentistă pe care a îmbrăţişat-o, stoicismul şi raţionalismul cartezian, modul în care O. Fodor, pornind de la meditaţiile lui Goethe, şi-a putut asuma retorica vîrstei sale tinzînd spre valoare, interesul său pentru valorile formative, ordonatoare, dezvoltînd virtuţi precum: înţelepciunea, măsura, fermitatea, eroismul, demnitatea, împăcarea cu sine, responsabilitatea, omenia, optimismul, fidelitatea, bunătatea, toleranţa, patriotismul, spiritul justiţiar, recunoştinţa. În scrierile sale a satirizat nonvalorile, viciile, datul din coate. A ştiut să păstreze măsura în toate, filonul central fiind însă ŞCOALA (Pe lîngă rolul de transmitere a informaţiei, şcoala are misiune în formarea personalităţii), din care a dezvoltat la Cluj ceea ce s-a numit ‘’iluminismul transilvan’’. Noua şcoală de medicină de la Cluj este creaţia sa. Arta pentru Octavian Fodor a fost o valoare esenţială: şi-a făcut din casă un muzeu, a scris despre artişti şi le-a fost apropiat – între preferinţe Tonitza, Petraşcu, Pallady –, ca rector a încurajat Salonul medicilor. Cele trei volume de eseuri reunite sub titlul ‘’În căutarea unor permanenţe’’ (1973, 1976, 1980) – pot fi apreciate drept ‘’temple de reflecţie profundă’’. Magistru desăvîrşit, preocupat de libertatea academică, de soarta şi viitorul universităţii ca instituţie autonomă, a fost şi rămîne o personalitate în care cultura şi arta au ocupat un teren amplu – iată doar cîteva aspecte, din cele foarte multe, reliefate într-un expozeu de uriaşă încărcătură informaţională de Prof.dr. Dumitru Dumitraşcu.

Prof. dr. Nicolae MIU, cel care de mai bine de şase decenii e spectator fidel şi avizat al reprezentaţiilor Operei clujene, a adus în faţa numeroasei asistenţe INTERPRETĂRI CELEBRE ALE SOLIŞTILOR OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE DIN CLUJ. Tentativă temerară, avînd în vedere că înregistrările cu marii artişti ai Operei clujene de la începuturile ei şi de mai tîrziu sînt rare, la fel e şi cu fotografiile, ce să mai vorbim de imagini filmate !? Cu toate acestea, reputatul profesor a căutat şi a găsit cîteva înregistrări inedite, de mare valoare, care au redat, chiar dacă parţial, caracterul unei epoci glorioase în istoria Operei, comparabilă cu aceea a celor mai renumite scene lirice ale Europei: pornind de la afişul primului spectacol cu Aida, cu o distribuţie extraordinară – prezentat pe fondul muzical al Preludiului interpretat de Orchestra Operei sub bagheta maestrului Petre Sbârcea –, sau o înregistrare a tabloului Nilului, din 1954, cu Ana Rozsa Vasiliu, Dinu Bădescu şi Gogu Simionescu; continuînd cu aria Violettei din actul I al Traviatei cu soprana Niculina Mirea sau aria Violettei din actul IV al aceleiaşi opere cu soprana Livia Liseanu; duetul Gilda – Ducele din Rigoletto, cu Lya Hubic şi Dinu Bădescu, apoi aria Gildei tot cu Lya Hubic şi aria Ducelui din actul IV cu Traian Grozăvescu!; aria Azucenei din Trubadurul, într-o interpretare antologică a Georgetei Orlovschi; tenorul Teodor Anastasiu în Trubadurul, cu faimosul său do final din Stretta; basul Traian Popescu într-o arie din Ernani urmată de o arie din Don Carlo, interpretată de baritonul Mugur Bogdan. În semn de omagiu adus primei interpretări a operei Otello la Cluj, într-o distribuţie în care s-au aflat Augustin Almăşan, Stela Simonetti şi Constantin Ursulescu, a fost difuzată o înregistrare din această operă cu soprana Lucia Stănescu şi cu tenorul Salvatore Puma, cel care, venind de la Scala, a încîntat publicul clujean, prin anii 70, în cîteva spectacole memorabile. Da, erau anii în care artişti lirici şi dirijori de la Scala veneau în turneu la Cluj… Finalul tot din Otello, ‘’Ave Maria’’ cu Elena Vătafu, spectacol în care a evoluat şi Ludovic Spiess. O, tempora!…

***

Următoarea reuniune din cadrul Galelor MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ va avea loc miercuri, 26 iunie 2013, de la ora 18, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Programul anunţat este următorul: PS Florentin Crihălmeanu – Vechi papirusuri de o inestimabilă valoare. Papirusul Bodmer; Prof.dr. Liana Pop – Despre sănătatea limbii; Sergiu Alex – Un big bang în muzică: Maurice Ravel.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Ioan Mircea Corpodean