Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 142

Cu cea de a 142-a ediţie, Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ au păşit cu dreptul în 2013, reunind, ca de obicei, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă, elita ştiinţelor şi artelor clujene. Faptul că resursele inepuizabile de informaţie din lumea academică clujeană îşi găsesc cadrul cel mai potrivit de punere în valoare în ambianţa unică a Galelor e de-acum validat în cei mai bine de 15 ani de existenţă a manifestării. Salutul amfitrionului, Prof.dr. Nicolae HÂNCU, şi al directorului Muzeului, Călin STEGEREAN – care şi-a exprimat din nou satisfacţia că instituţia pe care o conduce continuă să fie gazda generoasă a Galelor, în acest spaţiu al interferenţei artelor, cu credinţa că şi pe viitor artele plastice îşi vor găsi locul în programele reuniunilor lunare – a precedat conferinţa inaugurală a Prof. dr. Dan DUMITRAŞCU (Medicala II, U.M.F. „Iuliu Haţieganu”) pe tema: „Trădătorii” – personalităţi culturale care au abandonat medicina sau farmacia. Sublinierea faptului că medicii sînt ei înşişi oameni de cultură, cu o deschidere specială către cunoaştere, a premiselor, realităţii, motivaţiilor şi nevoii de schimbare soldate cu „abandonul” total sau parţial al medicinii sau farmaciei în favoarea literaturii, artelor plastice sau a muzicii a constituit un amplu subiect de discuţie, pe care distinsul vorbitor l-a expus într-un mod captivant. Plecînd de la Sf. Luca (medic şi pictor de icoane), flash-urile vizînd anumite personalităţi s-au oprit asupra unor nume precum: John Keats, cunoscutul poet romantic englez, s-a ocupat şi de medicină; Georg Büchner, autor dramatic (Woyzeck, Leonce şi Lena, Moartea lui Danton) a studiat medicina la Strasbourg; criticul, poetul (prieten al lui Hugo) Charles Augustin a urmat şi el medicina, dar a părăsit-o; şi Alfred Doeblin a studiat medicina, dar a devenit unul dintre pilonii romanului expresionist modern; celebrul James Joyce a plecat să studieze Medicina la Paris, dar s-a „pierdut” în universul romanelor Ulysses, Finnegan’s Wake ş.a.; W. Carlos Williams, medic (absolvent de Pediatrie), s-a alăturat grupului Beatnicilor; André Breton (medic neurolog la Nantes) a elaborat manifestul suprarealismului, explorînd spaţiul oniric; Camilo José Cela a început Medicina la Madrid, dar a ajuns… laureat Nobel pentru literatură, în 1989, pentru romanul Cristo versus Arizona; John Michall Crichton a studiat antropologia biologică, dar nu a profesat medicina niciodată, scriind, în schimb, romanul de mare succes Jurassic Park. În ceea ce-i priveşte pe artiştii plastici, prezentarea i-a avut în vedere pe: Lucas Cranach cel Bătrîn, marele pictor din Renaşterea germană, care a fost farmacist; Thomas Eakins, cu studii de anatomie, a fost unul din marii pictori realişti americani de la sfîrşitul secolului 19; Victor Vasarely, părintele op-artului, a studiat Medicina la Budapesta timp de doi ani, după care a abandonat; mexicanca Frida Kahlo a vrut să devină medic, dar după un grav accident de autobuz, suferit pe cînd avea 18 ani, s-a dedicat artelor plastice. Dintre muzicienii consacraţi, care au „trădat” studiile medicale: Hector Berlioz, Borodin (compozitor, chimist şi medic rus de naţionalitate georgiană) ş.a. – cu toţii oferind o interfaţă inconturnabilă între medicină, artă şi cultură.

Prof. univ. Gheorghe MUŞAT a făcut, în continuare, o prezentare a cărţii sale apărute recent – ANTONIN CIOLAN. Inegalabilul maestru al baghetei (Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2012) dar şi a muncii de adunare şi selectare şi prelucrare a vastului material documentar identificat la Iaşi şi la Cluj-Napoca. Prezentarea a avut în vedere „epoca ieşeană” (evident, mai întinsă) a maestrului, formarea muzicală, viaţa plină de suişuri şi coborîşuri, inclusiv intrigile confraţilor care-şi vedeau periclitată poziţia, vocaţia de dirijor şi formator de maeştri ai baghetei, arta dirijorală inegalabilă a lui Antonin Ciolan, venirea la Cluj şi „epoca sa clujeană”, în care Conservatorul şi Filarmonica au cunoscut o înflorire fără precedent.

Cartea lui Gheorghe Muşat a mai avut parte de lansări la Cluj-Napoca: mai întîi, în 13 ianuarie a.c., cînd, pe scena Operei Naţionale Române Cluj-Napoca, ansamblurile reunite ale celor două opere clujene, sub bagheta Maestrului Petre Sbârcea, au susţinut un Concert Extraordinar Comemorativ dedicat Maestrului Antonin Ciolan, cu un program care a cuprins fragmente din repertoriul de operă şi simfonic dirijat de Antonin Ciolan; a doua oară, volumul a fost prezentat în pauza concertului din 25 ianuarie 2013 al Filarmonicii de Stat „Transilvania” – instituţie ale cărei baze au fost puse, în 1955, de Antonin Ciolan.

Medic renumit şi cunoscător al fenomenului operei, al Operei clujene, comentator avizat al muzicii de operă şi interpreţilor genului de la noi şi din lume, Prof. dr. Nicolae MIU a început cu această primă Gală a anului 2013 seria de conferinţe dedicate Bicentenarului Giuseppe Verdi (1813-2013). A vorbit, de această dată, despre Preludii, uverturi şi muzică de balet în operele lui Giuseppe Verdi, ilustrîndu-şi documentata expunere cu fragmente muzicale în interpretarea unor mari orchestre – Royal Philharmonic Orchestra, Philharmonia Orchestra sau New Philharmonic Orchestra – avînd la pupitru dirijori de anvergură, precum Aldo Ceccato, Riccardo Muti, Tulio Serafin, Herbert von Karajan sau Lamberto Gardelli. Viaţa şi întreaga operă a lui Verdi au dovedit, în timp, că acesta a fost un autentic italian, care a trăit, s-a bucurat şi a suferit pentru ţara sa, sentimente regăsite în ţesătura muzical-dramatică a multora dintre operele sale. Conferinţa a fost subliniată prin audierea unor părţi din Traviata (preludiile la actul I şi IV), a uverturii la Nabucco, a preludiului din Aida, dar şi a părţilor cu muzică de balet, a baletului din Trubadurul (foarte rar interpretat, datorită lungimii operei), a uverturii operei Forţa destinului, pentru a încheia cu uvertura la opera Vecerniile siciliene, pe care Prof. Miu a văzut-o la Paris, în stagiunea 1974-1975, şi despre care consideră că îl caracterizează cel mai bine ca stil pe Verdi. Mari orchestre, mari dirijori, mare muzică!

Michaela BOCU

Foto: Ioan Mircea CORPODEAN