Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 135

Un public ales, ca întotdeauna de altfel, a ţinut să onoreze cea de a 135-a Gală MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ, pe care amfitrionul, Acad. Nicolae Hâncu, o caracteriza drept una excepţională: graţie ecourilor recentei prezenţe la Roma a Bisericii Române Unite prin ridicarea la rangul de cardinal a Preafericitului Lucian Mureşan, respectiv invitatului special al serii, Preasfinţitul Episcop Florentin, Eparh de Cluj-Gherla al Bisericii Române Unite cu Roma. Prezent la reuniunea din Sala „Tonitza” a Muzeului de Artă, directorul instituţiei, dl Călin Stegerean, a ţinut să sublinieze caracterul înalt cultural al manifestării, care sporeşte participarea muzeului la viaţa culturală a oraşului, a Transilvaniei, a întregii ţări.

O seară sub semnul CREDINŢEI, CULTRII şi ARTELOR.

Structurată pe trei capitole mari – Lupta cea bună m-am luptat • Călătoria am săvîrşit • Credinţa am păzit – conferinţa Preasfinţitului Florentin Crihălmeanu, intitulată „Lupta cea bună m-am luptat, credinţa am păzit”. Modelul martirilor Bisericii Greco-Catolice a dorit „să «citească» dincolo de aspecte legate de împrejurări şi chiar de confesiune religioasă”, să prezinte „modul în care acele nobile suflete au rezistat unor încercări extreme, printr-o luptă pur spirituală; dobîndind o victorie spirituală a credinţei asupra raţiunii, a sufletului asupra trupului, a slăbiciunii şi a neputinţei iubirii asupra forţei pumnului şi a puterii urii. De fapt, ceea ce sîntem chemaţi să înţelegem este că lupta nu a fost nici împotriva comuniştilor, nici împotriva altor confesiuni sau naţiuni vecine, ci a fost în primul rînd o luptă la nivel interior, cu propria persoană sau, mai corect, o luptă spirituală împotriva forţei celui rău, care încerca prin diferite mijloace să separe sufletul de Hristos, de Harul primit prin Taina Sf. Botez. Aceasta este «lupta cea bună» pe care Apostolul Pavel o recomandă fiului său spiritual Timotei (1Tim 1,18; 6,12): «Luptă-te lupta cea bună a credinţei, cucereşte viaţa veşnică la care ai fost chemat…» precum şi «nu te ruşina de a mărturisi pe Domnul nostru, nici de mine, cel pus în lanţuri pentru El, ci pătimeşte împreună cu mine pentru Evanghelie după puterea lui Dumnezeu» (2Tim 1,8-9). Aceasta este lupta pe care Pavel însuşi a dus-o pînă la sfîrşit: «Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvîrşit, credinţa am păzit» (2Tim 4,7). În strînsă legătură cu cele de mai sus, PS Florentin mai sublinia: „Fiind pe patul morţii la Spitalul Colentina din Bucureşti, întîiul purpurat al Bisericii Greco-Catolice, Episcopul de Cluj-Gherla Iuliu Hossu, în ultima sa convorbire cu Episcopul Alexandru Todea, cita pe Sf. Apostol Pavel: «Ştiu cui am crezut şi sînt convins că El are puterea să-mi păstreze Bunul încredinţat pînă în ziua de apoi» (2Tim 1,12). Atunci PS Alexandru l-a întrebat ce înţelege prin Bunul încredinţat, la care i-a răspuns: «Bunul încredinţat este naşterea mea, existenţa mea naturală, botezul meu, mirul meu, mărturisirile mele, împărtăşaniile mele, preoţia mea, episcopatul meu, mandatul lui Isus de a vorbi, lupta împotriva patimilor şi apoi, cea mai mare încredinţare, arestarea pentru credinţă, dar nu arestarea în sine, ci urmările ei, dispreţul, umilirile, înfometarea şi tot felul de privaţiuni, primirea morţii în izolare şi punerea la periferia societăţii». Acesta era tezaurul, bunul încredinţat pe care Eminenţa Sa era fericit şi mulţumit că l-a păstrat cu vrednicie şi îl poate prezenta acum integru Părintelui luminilor de la care toată darea cea bună şi tot darul desăvîrşit purcede (Iac 1,17). De aceea, ultimele sale cuvinte rostite cu încredere marcau, de fapt, victoria finală a luptei nobilei sale vieţi:

«Lupta mea s-a sfîrşit! Lupta voastră continuă! Duceţi-o pînă la capăt!».

În marea mulţime a celor înveşmîntaţi în hainele albe de martiri şi mărturisitori ai secolului XX strălucesc numele ilustre ale episcopilor noştri Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Alexandru Rusu, precum şi al cardinalului Iuliu Hossu. (…) Acum, la final, înţelegem mai bine definiţia pe care Fer. Ioan Paul al II-lea o dădea martiriului ca experienţă spirituală: «Martiriul este înainte de toate o puternică experienţă spirituală: el izvorăşte dintr-o inimă ce îl iubeşte pe Domnul ca adevăr suprem şi bine maxim, la care nu se poate renunţa» şi apoi adăuga o urare adresată direct Bisericii Greco-Catolice: «Fie ca acest tezaur al Bisericii voastre să aducă roade bogate şi în libertatea redobîndită!», a mai spus PS Florentin.

În timpul conferinţei, completată şi cu imagini revelatoare pentru martiriul preoţilor Bisericii Române Unite, prof. Alexandru Suciu a citit fragmente din volumul „Cruci de gratii” – poeme din temniţă de Ioan Andrei şi din volumul „Lanţuri şi teroare” de PS Ioan Ploscaru.

După conferinţă, Preasfinţitul Florentin, Eparh de Cluj-Gherla, a împărtăşit celor de faţă impresii şi trăiri din timpul celor trei zile de har – „Et in Arcadia ego et in civitate Vaticano ego” – de la momentele de înaltă emoţie spirituală ocazionate de recenta ridicare la rangul de cardinal, de „Prinţ al Bisericii”, a Preafericitului Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscop de Alba Iulia şi Făgăraş.

Partea a doua a Galei a cuprins un frumos concert susţinut de Corul MAGNIFICAT al Catedralei „Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca, dirijor prof. Alexandru Suciu, publicul avînd ocazia să asculte, într-o interpretare de bun nivel, piese din repertoriul de muzică sacră, precum: „Primul nostru Cardinal” – muzică şi text Marius Cuteanu; „Alleluia” şi „Doamne, Doamne Ceresc Tată” de D. Bortneanskyi; Axion de Macarie Ieromonahul; „Cantate Domino” de G. O. Pitoni; „Pe Tine Te lăudăm” de C. Cherebeţiu, aranjament M. Cuteanu; „Blîndă mamă”, armonizare de Emiliu Dragea; „Deschideţi mari a cerului porţi” de Schumann şi „Aleluia” de Doina Antoniu-Emiliu Dragea.

La finalul reuniunii, în numele Fundaţiei Protecţiei Sociale din România – Filiala Cluj şi al Asociaţiei Cetăţenilor Români Refugiaţi-Strămutaţi (…), col.(rtr.) ing.,ec. Nicolae Grosu a înmînat Preasfinţitului Florentin şi Acad. Nicolae Hâncu MESAJE DE EXCELENŢĂ cu prilejul celebrării a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române, Moldova şi Muntenia, la 24 Ianuarie 1859, de către Domnitorul Alexandru Ioan I, şi a 150 de ani de la proclamarea oficială a numelui de ROMÂNIA, la 24 Ianuarie 1862, cu titlul: „MOMENTELE FUNDAMENTALE ALE UNIRII ROMÂNILOR ÎN ISTORIE”. Mesajul a fost înmînat pentru merite excepţionale în promovarea valorilor şi idealurilor poporului român, ale Armatei României, ale României, pentru reformarea instituţiilor democratice ale statului, pentru unirea în idei, în simţăminte şi în fapte bune a românilor de pretutindeni. Totodată, Mesajul a fost oferit la împlinirea a 15 ani de activitate socială, cultural-artistică, ştiinţifică şi educativă a Fundaţiei Protecţiei Sociale Generale din România – Filiala Judeţeană Cluj, fiind dedicat Proiectului „Cluj-Napoca – 2020. Capitală Culturală Europeană”.

A consemnat Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Alina Moldovan