FRANCOFONIA, mereu la ea ACASĂ, la CLUJ-NAPOCA

În acest an, România împlinește 30 de ani de la aderarea la Francofonia instituțională. Țara noastră a devenit membră cu drepturi depline a Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) la Reuniunea de Înalt Nivel a OIF din 1993, desfășurată pe Insula Mauritius. Secretarul General al OIF, Louise Muhsikiwabo, s-a aflat, în primăvara acestui an la București, cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei – marcate anual, la 20 martie -, pentru a celebra cele trei decenii în care România a fost un stat-far în ansamblul politico-cultural al popoarelor care folosesc franceza ca limbă de comunicare internațională. Sunt membre ale OIF 75 de țări ale lumii. Pentru anul 2023, tema Francofoniei este ”321 de milioane de francofoni, miliarde de conținuturi culturale”. ***

Din aprilie 2023, Institutul Francez din Cluj-Napoca are un nou director: Alexandra Servel, cu o formație universitară în domeniul artei și un impresionant traseu profesional: studii la Universitatea Paris 3 Sorbonne Nouvelle (2000 – 2002); École du Louvre – Diplomă în Istoria Artei Moderne și Contemporane (2002-2005); École du Louvre – Diplomă în muzeologie – istorie, analiză critică, conservarea operelor de artă (2005 – 2006); Universitatea Rennes 2 – Master în Arta Expoziției. (2007-2008). Înainte de a fi nominalizată pentru directoratul de la Cluj-Napoca, Alexandra Servel a condus activitatea Centrului de Artă ”La Graineterie” din Houilles, Île-de-France, Paris (2020-2023); a fost director adjunct al Centrului de cercetare și creație artistică ”SYNESTHESIE MMAINTENANT” din Seine-Saint-Denis, Île-de-France, Paris; Responsabil special cu proiectele de Arte Vizuale la Institutul Francez din Paris (2015-2019); Responsabil cu programarea proiectelor de arte vizuale din Orsay, Île-de-France, Paris (2015); Responsabil cu coordonarea expozițiilor și comunicării la Centrul de Artă Contemporană ”Le Grand Café” din Saint-Nazaire (2011-2014); Responsabil al colecției cronologice documentare (perioada 1685 până în zilele noastre) la Muzeul Național de Istorie a Imigrației, Paris (2009-2011); Asistent în organizarea de expoziții la Muzeul de Artă Modernă din Paris. A susținut conferințe la Centrul Național de Expoziții din Paris și la Muzeul Guggenheim din Veneția.

***

În interviul acordat cotidianului ”Făclia” Alexandra Servel a evidențiat faptul că în pofida faptului că până în 2023 nu a venit în România, îi sunt cunoscute multe din constantele vieții artistice ale țării, iar ”Cluj-Napoca e un teren de explorare cu totul pasionant, fiind vorba de un mare oraș universitar și cultural”.

Reporter Făclia: Ați avut, în doar două luni, numeroase întâlniri cu responsabili ai instituțiilor administrative, din învățământul universitar și preuniversitar, precum și din instituții de cultură din Cluj-Napoca. Aveți, așadar, la îndemână, un buchet de informații menite să contureze noi strategii pe termene scurt și mediu. Orașul aflat în inima Transilvaniei are, de un secol, porți larg deschise pentru mereu atrăgătorul univers francofon. Preconizați să creați noi orizonturi în dialogul cultural franco-român?

Alexandra Servel: În jurul Institutului Francez din Cluj-Napoca este activă o întreagă rețea de tineri actori culturali, cu inițiative și alternative remarcabile. Ei fac dovada unei superbe inteligențe. Rolul Institutului Francez nu e neapărat cel de a servi cu precădere marile instituții ci de a se insera într-un țesut constructiv și de a lucra distinctiv, cu fiecare component în parte. Cred că în acest mod poate fi menținută vitalitatea dialogului dintre Franța și România.

Reporter Făclia: Ce referințe profesionale ați avut despre Cluj-Napoca înainte de a fi nominalizată pentru a conduce performant Institutul Francez?

Alexandra Servel: Nu am fost în România înainte de 2023. În schimb, am lucrat la Institutul Francez din Paris în anul 2019, când s-a derulat Sezonul România-Franța, care a coincis cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene. A fost cel mai amplu proiect de diplomație publică și culturală desfășurat de cele două țări și încheiat la 14 iulie 2019, de Ziua Națională a Franței. Timp de opt luni, români și francezi s-au redescoperit în peste 400 de proiecte și mai mult de 800 de evenimente de teatru, dans, muzică, cinema, literatură, arte vizuale, expoziții, dezbateri, gastronomie, economie și turism. Am lucrat atunci în relație cu echipa Sezonului Cultural și am putut primi, în cadrul programelor, directori de muzee și de centre de artă din România. A fost un excelent prilej să aflu lucruri importante despre viața culturală, artele plastice și reprezentările scenice din țara dumneavoastră. În Franța sunt bine cunoscuți mulți artiști români, unii cu studii în Hexagon. Mircea Cantor e unul dintre ei (n.r.: absolvent al Universității de Artă și Desigm, laureat al Premiului Marcel Duchamp). Am cunoscut, așadar, scena artistică și dinamica vieții culturale și am învățat mult grație profesioniștilor francezi care au lucrat cu personalități din municipiul Cluj-Napoca, cu profesorii și studenții Universității de Artă și Design. Pot spune, prin urmare, că îmi sunt cunoscute tradițiile universitare și culturale clujene. Mi-am dat seama, înainte de a avea primul meu contact cu orașul Cluj, că acesta are un potențial infinit în domenii atât de variate, prioritare fiind însă științele umane. Cluj-Napoca e un teren de explorare cu totul pasionant, fiind vorba de un prestigios oraș universitar.

Reporter Făclia: Ce proiecte preconizați să realizați în acest an? Aveți o recunoscută expertiză în programarea acțiunilor culturale, destinate publicului de toate vârstele.

Alexandra Servel: Am preluat atribuțiile manageriale ale postului în luna aprilie, moment al anului când multe proiecte sunt deja în derulare. Ideea este că proiectele prevăzute în agenda de lucru a institutului trebuie să fie finalizate. Ne gândim acum mai degrabă la organizarea acțiunilor pentru anul viitor. Cele antamate pentru 2023 vor fi continuate. Pentru 2024, vom gândi proiecte educative de impact. Am avut o întâlnire cu responsabili din Inspectoratul Școlar Cluj și ne dorim să conturăm împreună un proiect pilot, experimental, de rezidență de artiști în mediul școlar. Un artist va putea anima un întreg proiect, conceput să se desfășoare în 40 de ore, în jurul unei teme. Cluj-Napoca este un bun teren de cercetare: orașul conține atât de multe lucruri în interioritatea sa – cultură universitară, perioada postindustrială care reprezintă și în Franța o problematică puternică și, indiscutabil, problematica legată de tineret, de educația lui artistică. Cluj e un teren propice pentru dezvoltarea unor rezidențe artistice. Lucrăm pe acest subiect, sub rezerva finanțărilor necesare. Posibil, vom gândi și să însoțim un tânăr artist absolvent al Artelor Plastice din Paris care a trăit în Franța cu o comunitate romă și care ar dori să întâlnească și exploreze o comunitate romă din România. Pe de altă parte, mă gândesc că pentru a iniția cooperări între Franța și România este important ca oamenii să se întâlnească efectiv. Am în vedere proiecte de arte vizuale – sector în care mă mândresc cu o experiență de profesionist -, care să antreneze comisari de expoziții și directori de centre de artă în călătorii de explorare în România pentru a cunoaște artiști din Cluj-Napoca și a derula apoi programe împreună. Am în vedere și rezidențele în mediul școlar despre care v-am vorbit. Și mă preocupă și interferențele dintre știință și artă. M-am întâlnit, recent, cu rectorul Universității Tehnice care mi-a explicat că au în cadrul instituției specialiști în inteligența artificială. Sunt azi mulți artiști care se interesează de noile tehnologii. Așa că de ce nu și întâlniri între artiști care să lucreze pe acest subiect cu cercetători din sfere tehnice, din Cluj.

Reporter Făclia: În 2022, în calitate de director al Centrului de Artă ”La Graineterie” din Houilles, Paris, când toate porțile instituțiilor culturale fuseseră închise pentru public din cauza pandemiei cu Covid 19, ați organizat o minunată expoziție în vitrina de la stradă a clădirii, cu lucrări ale artistului columbian Luis Carlos Tovar. Oaza din vitrină s-a intitulat ”Grădina tatălui meu”. Ați dovedit că ingeniozitatea învinge răul, convulsivul, neputința… Ați sincronizat o natură umană artistică cu un întreg univers floral binefăcător … Interiorul și exteriorul au coexistat poetic. A fost o idee excepțională.

Alexandra Servel: Mulțumesc pentru apreciere. Nu vă ascund că lucrăm pe o idee de artă digitală în oraș, pentru luna noiembrie. Ne gândim să organizăm un circuit de evenimente, cu tineri artiști clujeni, similar cu Noaptea Albă a Galeriilor, ori Noaptea Muzeelor. În spațiul public vor fi amplasate lucrări de artă sub formă de afișe animate în realitate augmentată.

Reporter Făclia: Sunteți o bună cunoscătoare a artei contemporane. Ce ați propune pe acest segment pentru un proiect clujean?

Alexandra Servel: Este adevărat că la Cluj-Napoca se pune problema locurilor pentru expoziții. Eu văd problema dialogului cu artiști francezi în formatul unei rezidențe, pentru că ea ar permite atât o cercetare în privința orașului, întâlniri cu artiști ai locului, cât și realizarea unor noi lucrări plastice. Ar fi posibile și întâlniri cu studenții Universității de Artă și Design ori Facultății de Teatru și Film a Universității „Babeș-Bolyai”. Avantajul unei astfel de rezidențe este că permite să se lucreze cu artistul pe proiectul său și totodată se creează condiții de dialog și pentru un schimb de experiență. Institutul Francez are șansa de a avea propriul spațiu de expoziții, ”La Cave”.

Mă gândesc că în luna august, fiind o activitate mai restrânsă la Institutul Francez, locul ar putea fi transformat în rezidență pentru artiști francezi. De-a lungul anului, pot fi invitați comisari români de expoziții, pentru a lucra cu artiști clujeni, pe diferite meserii ce privesc organizarea unei expoziții. Pentru mine este important să încerc să consolidez rolul Institutului Francez ca resursă, pentru că spațiul unei expoziții poate fi o resursă pentru studenți care vor lucra cu acest spațiu. E chestiunea profesionalizării tuturor meseriilor ce privesc organizarea expozițiilor. Apoi avem și șansa de a avea o Mediatecă care este un loc formidabil, foarte frecventat, mereu animat. Și Mediateca poate fi poziționată ca spațiu-resursă pentru studenți.

Carmen FĂRCAȘIU