Fostul negociator al României cu Uniunea Europeană, profesorul Vasile Puşcaş: Cei cinci ani de experienţă cu MCV au contribuit la intensificarea politizării asupra justiţiei

Fostul negociator al României cu Uniunea Europeană, profesorul universitar Vasile Puşcaş susţine că cei cinci ani de experienţă cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) au contribuit la intensificarea politizării, din an în an, asupra justiţiei. Universitarul clujean crede că efectul aplicării acestui mecanism  este exact invers decît cel pe care-l umăreşte MCV, respectiv o întărire a independenţei justiţiei, o intensificare a profesionalizării şi mai ales o eficientizare a sistemului judiciar.

‘’După părerea mea, şi îmi pare rău pentru acest lucru, raportul de cinci ani este o recunoaştere chiar de către Comisie, evident în mod indirect, a insuccesului aplicării acestui mecanism. Am să dau cîteva elemente. Nu discut de aspectul uniformizării jurisprudenţei, care, în continuare, este o problemă, dar mă refer la faptul că a crescut neîncrederea în sistemul judiciar în loc crească încrederea la nivelul cetăţenilor. Nu discut aici de ce crede cîte un şef de birou din Bruxelles sau Bucureşti despre justiţie. Mă refer la cetăţeni, pentru că justiţia nu se refeără numai la politicieni, ci la întreaga societate. Sistemul judiciar este una dintre puterile care asigură echilibru şi funcţionalitate statului de drept. Or, cîtă vreme cetăţenii nu simt că pot să aibă încredere în sistemul juduciar este o problemă imensă. Raportul tocmai recunoaşte că s-au făcut progrese în cei cinci ani, ceea înseamnă progrese tehnice care sînt normale, fireşti. Însă din puntul de vedere al funcţionalităţii, din punct de vedere al rolului în societate a sistemului judiciar, chiar raportul spune că cetăţenii din păcate, după cum arată sondajele de opinie, nu au încredre. Vreau să spun că în 2005 procentul nemulţumiţilor era ridicat, iar în 2006 şi mai mare, dar acum este alarmant. De aceea eu susţin că acest raport, privit cu scepticism de destulă lume şi în statele membre şi în România, după cinci ani şi-a dovedit destul de mult neadecvarea’’, a explicat fostul negociator al României cu Uniunea Europeană.

Mai mult, Vasile Puşcaş susţine că MCV s-a transformat într-un instrument de presiune a grupurilor politice europene, iar efectul ‘’este degringoladă la nivelul instituţiilor naţionale’’. El crede că soluţia pentru reuşita reformei în justiţie ar fi ca Bruxelles-ul să lucreze cu factorii responsabili din România.

‘’Reforma sistemului judiciar nu aparţine numai magistraţilor, nu aparţine numai celor care lucrează direct sau sînt beneficiari ai sistemului. Sistemul judiciar este oglinda societăţii şi trebuie reformat şi compatibilizat pentru ceea ce se întîmplă în societate. Or, Comisia Europeană a preferat un tip de abordare, zic eu, nomeclaturist, în loc să aibă altă abordare societală. În această abordare societală trebuiau introduse şi instituţiile de stat, şi cele politice, şi societatea civilă, dar nu în sens propagandistic. Este vorba de o reformă a societăţii româneşti’’, a punctat Vasile Puşcaş.

Totodată, pentru eficientizarea sistemului judiciar românesc, Vasile Puşcaş este de părere că liderii poltici trebuie să abordeze constructiv recomandările Comsiei, însă în paralel cu acest lucru şi Comisia Europeană trebuie să dea un sprijin real României. ‘’Altminteri, bunele intenţii pot fi puse pe un drum plin de petale de flori, dar la final să te întîlneşti cu spini’’, a arătat fostul ministru.

Reputatul specialist clujean în relaţii internaţionale susţine că, de data aceasta, România a fost luată ca studiu de caz, Comisia Europeană dorind să dea în acest mod semnalul unor aranjamente necesare în interiorul Uniunii Europene.

‘’Îmi pare rău că s-a întîmplat ca România să fie luată studiu de caz. Comisa Europeană, după unii comentatori din Bruxelles, depăşindu-şi chiar atribuţiile, a făcut o asemenea evaluare contextuală a sistemului politic de la noi pentru că a vrut să dea semnalul unor aranjamente necesare în interiorul Uniunii Europene. Nu au reuşit în 2010 cu Sarkozy în cazul episodului cu romii, cînd doamna Viviane Reding a intervenit, dar după ce preşedintele Franţei s-a uitat mai încruntat, doamna Reding a tăcut. Nu a făcut-o nici anul trecut cînd a fost episodul cu Ungaria pentru că era chiar jenant să pui sub semnul întrebării un comportament al guvernului şi primului ministru cînd avea preşedinţia Uniunii Europene. România este însă o ţară care s-a automarginalizat prin comportamentul politicienilor şi al elitei. Iar anumite grupări politice din UE găsesc această situaţie drept scuză şi motiv pentru a veni cu o discutare a modului în care să se realizeze Uniunea Europeană. Una dintre dezbaterile declanşate acum vizavi de ce se întîmplă în România este ce înţelege UE pentru întreg spaţiul comunitar prin democraţie, ce înţelege prin stat de drept, drepturile omului. Acestea nu sînt standardizate la nivelul UE, iar statele membre şi le dispută în continuare.(…) De aceea cred eu această intervenţie pe capitolul de analiză politică în raport este conjuncturală, urmărind nişte interese ale Uniunii. Uniunea este ea însăşi în degringoladă, încercînd să se restructureze. Nu se poate restructura numai în termeni de piaţă, de uniune fiscală, ci şi în termeni de uniune politică. În termeni de uniune politică vrem să avem aceleaşi valori. Dar care sînt acele valori? Cine a scos valorile din Tratatul Constituţional? Le-a scos actuala garnitură de lideri europeni. Ei au oprit ratificarea Tratatului Constituţional în 2005 şi au venit cu o formulă birocratico-juridică a Tratatului de la Lisabona’’, subliniează Vasile Puşcaş.

Profesorul clujean acuză responsabilii europeni că nu a reuşit să stabilească nişte standarde în privinţa statutului unor instituţii fundamentale ale statului de drept şi să definească foarte clar rolul acestora.

‘’Dau ca exemplu cazul Curţii Constituţionale. A fost Curtea Constituţională acea instituţie de înalt prestigiu, nesuspectată că este politizată, neumbrită de atitudinea membrilor ei? Or, toată lumea este de acord că deciziile Curţii Constituţionale trebuie respectate, numai că această Curte nu are doar un statut juridic ci şi un statut moral. În raport se solicită României să facă nişte demersuri în privinţa Curţii Constituţionale, dar nu se spune ce fel de Curte Constituţională. Aşa este şi cazul Avocatul Poporului. Absolut de acord că trebuie să fie o instituţie independentă, la care să se adreseze toţi cetăţenii. Ce te faci cînd politicienii şi partidele se adresează cu probleme strict politice care nu îi sînt competente?’’, semnalează fostul negociator şef al României cu UE.

Profesorul clujean atrage atenţia că România trece printr-o criză politică acută, generată de ‘’regimul coloneilor’’. În opinia fostului ministru, acest regim se caracterizează prin inamiciţie şi războaie politice, însă, spune profesorul, pentru a se depăşi această criză, trebuie să existe dialog iar excesele să fie eliminate. ‘’Se dovedeşte încă odată că lupta politică din România, cuprinsă de excese şi ură, de toate componentele iraţionalului, dăunează sănătăţii politice. Politicul nu trebuie să însemne inamiciţie şi războaie politice. Politica este o competiţie între cei mai buni pentru cele mai bune alternative’’, a punctat Puşcaş.

Cosmin PURIŞ