Forumul Crans Montana se interesează de resursele energetice ale Azerbaidjanului

Nezavisimaia Gazeta

Administrarea de stat şi cea privată în cadrul politicii energetice, rolul Azerbaidjanului în asigurarea Europei de Est cu resurse energetice, situaţia din Orientul Mijlociu (OM), precum şi integrarea ţărilor islamice în comunitatea internaţională, dar şi alte probleme s-au aflat pe agenda de lucru a celei de-a 23-a sesiuni anuale a forumului Crans Montana, desfăşurat în acest an la Baku.

La lucrări au luat parte şefi de stat şi de guvern din mai multe ţări, reprezentanţi ai businessului din Europa, Asia Centrală, Africa, ţările arabe şi ale Orientului Mijlociu (OM).

Forumul Crans Montana este o structură elveţiană, înfiinţată la Crans Montana în 1986. Întemeietorul lui este fondul “Forumul Mondial”. În componenţa consiliului general al fondului figurează cunoscuţi oameni politici din Franţa, Elveţia şi alte ţări. Fondul cooperează cu organizaţii precum Consiliul Europei, Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa (ECE) şi beneficiază de sprijinul cercurilor de afaceri europene.

Principalul obiectiv al forumului este cel de a înlesni stabilirea de contacte directe între reprezentanţii cercurilor de afaceri şi politice din diverse ţări. Un interes special este acordat dezvoltării dialogului şi cooperării între Europa de Vest şi ţările din Europa Centrală şi de Est. Cu toate acestea, în ultimii ani organizaţia doreşte să capete un caracter internaţional mai amplu, inclusiv prin intermediul invitării la acţiunile sale a reprezentanţilor ţărilor non-europene – din Africa şi de la Marea Mediterană.

O trăsătură distinctivă a forumului din acest an îl constituie accentul pus pe probleme de securitate energetică ale Europei. În acest sens, Azerbaidjanul este considerat un partener sigur, care deţine importante resurse de gaz natural. De altfel, realizîndu-şi cu succes noua strategie energetică, Azerbaidjanul nu a stat să aştepte negocieri extenuante pe marginea diferitor proiecte, ci planifică să aducă el însuşi, în cooperare cu Turcia, liniile de comunicare energetică către graniţele cu Europa.

Baku şi Ankara au semnat recent un acord interguvernamental pe marginea proiectului gazoductului TransAnatolia (TANAP), prin care gazul azer va fi transportat în Europa. Respectivul proiect, care diferă radical de cele propuse anterior de către europeni Azerbaidjanului, presupune profituri substanţiale pentru ambii participanţi.

În opinia Giulmirei Rzaeva, expertă în cadrul Centrului pentru cercetări strategice de pe lîngă Preşedinţia azeră, TANAP le va oferi Turciei şi Azerbaidjanului foarte multe, deoarece este independent şi nelegat de alte proiecte (de transportare a gazului), fiind conectat doar la proiectul (de exploatare) a zăcămîntului Shah Deniz. În acelaşi timp, Rzaeva este de părere că ulterior TANAP s-ar putea ralia la orice alt proiect pentru exportarea de gaz ce va fi ales spre direcţia europeană.

“Un factor destul de important este acela că operatorul acestui proiect este Compania Petrolieră de Stat a Azerbaidjanului. De asemenea, importanţa strategică a TANAP este amplificată de faptul că BP şi-a dat deja acordul de participare şi se aşteaptă ralierea altor acţionari ai consorţiului Shah Deniz, precum compania norvegiană Statoil şi cea franceză TOTAL”, a subliniat Rzaeva.