Florin Estefan este noul director general al Operei Naţionale Române Cluj – Napoca. La numai 33 de ani !

Am avut numeroase fericite prilejuri de a scrie despre arta interpretativă a baritonului Florin Estefan, voce aplaudată în roluri importante din ‘Traviata’, ‘Lucia di Lammermoor’, ‘Don Giovanni’, ‘Nunta lui Figaro’, ‘Cosi fan Tutte’, ‘Boema’, în recitaluri camerale sau în concerte vocal – simfonice. De acum înainte vom scrie nu numai de baritonul Florin Estefan, ci şi de directorul general al Operei Naţionale Române din Cluj – Napoca, funcţie ocupată în urma concursului susţinut miercuri, 17 iunie, la sediul Ministerului Culturii.

Astfel, Florin Estefan devine cel mai tînăr director general al primei scene lirice din România (Rareş Trifan a fost numit în această funcţie la 37 de ani), responsabilitate de care sînt şi sîntem convinşi că se va achita la nivelul reclamat de funcţie şi de statutul instituţiei în sine.

Se impun scrise cîteva lucruri … Florin Estefan s-a născut la Oradea, în 1982. A absolvit Facultatea de arte – departamentul muzică a Universităţii din Oradea, promoţia 2004, avîndu-i profesori pe regretaţii Alexandru Fărcaş şi Gheorghe Mogoşan. Încă din anul II de studenţie, I se oferă şansa colaborării cu Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, în cadrul căreia este angajat ca solist.

Interpretările îi aduc meritate recunoaşteri naţionale şi internaţionale cum sînt Premiul I la concursul ‘Hariclea Darclee’, Special Prize la concursul internaţional ‘Toti dal Monte’, Grand Prix la festivalul internaţional de lied ‘Ionel Perlea’, Grand Prix la concursul internaţional ‘Sabin Drăgoi’, Premiul de Excelenţă la concursul naţional de lied – premiu acordat pentru promovarea lied – ului românesc.

De interes sînt şi următoarele : Florin Estefan a absolvit, în 2007, International Academy of Voice din Cardiff, unde a studiat cu Dennis O’ Neill; masterclass – uri multe şi importante,cu Sherrill Miles, Ileana Cotrubaş, Ann Murray şi nu în ultimul rînd, cu Dame Kiri Te Kanawa; repertoriul vocal – simfonic cuprinde lucrări de Beethoven (Simfonia a 9 – a), Mozart (‘Requiem’ – ul), Rossini (‘Petit Messe Solenelle), Carl Orff (‘Carmina Burana’), …

Tot ce îmi doresc şi ne dorim este ca Opera Naţională Română din Cluj – Napoca să aibă parte, în următorii ani, de linişte, atît, linişte. Acea linişte generatoare de spectacole – eveniment. Prea multe au fost tensiunile interne, motivate sau nu, este timpul ca lucrurile să se aşeze, să intre pe un făgaş normal, în folosul întregului corp profesional angajat şi al publicului deopotrivă.

Gala extraordinară de operă şi balet rus

Dacă este să privesc evenimentul în ansamblul său, pot spune că există public şi încă public de calitate pentru lucrări precum ‘Evgheni Oneghin’, ‘Dama de Pică’, ‘Cocoşul de Aur’, ‘Hovanscina’ sau ‘Boris Godunov’. Nu sînt însă sigur dacă publicul ar umple sala de spectacol la fiecare reprezentaţie în parte, asta în cazul în care titlurile de mai sus ar face parte din repertoriul curent al instituţiei. Am trăit live momentul Boris Godunov, de la premieră la scoaterea de pe afiş dintr-un singur mare motiv, lipsa publicului. Deşi, muzica titlurilor mai sus amintite este superbă, de ascultat. Ne-am pierdut exerciţiul trăirii unor spectacole de operă semnate Ceaikovski, Mussorgski, Borodin sau Korsakov.

Iniţiativa Galei este de aplaudat. A fost o bucurie reală (re)ascultarea unor piese extrem de cunoscute, cum sînt ‘Imnul Soarelui’ de Korsakov (solistă Dana Ţugui), aria lui Lenski (Tiberius Simu), duetul Tatiana – Lenski (Nadia Cerchez – Geani Brad), aria Lisei din ‘Dama de Pică’ (Nadia Cerchez), cea a lui Tomsky (tot ‘Dama de Pică’; solist Geani Brad), aria lui Varlaam din ‘Boris Godunov’ (solist Petru Burcă), cea a Marinei (Liza Kadelnik), ‘Scena Încoronării’ din ‘Boris Godunov’ (solist Florin Sîmpelean). După cum a fost o încîntarea evoluţia corpului de balet în momente precum ‘Poloneza’ din ‘Evgheni Oneghin’, ‘Dansurile polovtsiene’ din ‘Cneazul Igor’ sau ‘Dansul sclavelor persane din ‘Hovanscina’ lui Mussorgski. Plusul muzical a fost oferit de dirijorul Horvath Jozsef prin ‘Preludiul’ din ‘Nevasta Ţarului’ de Korsakov, respectiv ‘Uvertura’ la ‘Cneazul Igor’ de Borodin; ca de obicei relaţia orchestră – solişti – cor – corp de balet a funcţionat bine, merit incontestabil al dirijorului.

Asemenea gale trebuie repetate, avînd, muzical vorbind, de unde alege. Am totuşi două obiecţii, nu vreau să fiu socotit tipicar. A lipsit un program de sală, fie el şi xeroxat – publocul trebuie să ştie ce se cîntă. În al doilea rînd, podiumul corului putea fi acoperit, senzaţia fiind fiind contrastantă în raport cu draperiile şi imaginile video, disconfort estetic în primul rînd, vizibil şi supărător.

Gala extraordinară de operă şi balet rus : dirijor Horvath Jozsef * regia Mihaela Bogdan * coregraf Felicia Şerbănescu * dirijor cor Corneliu Felecan * asistent coregraf Anca Opriş Popdan * recie scenă Silvia Papadopoulos *

Demostene ŞOFRON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.