Filme TIFF 2013, 31 mai – 9 iunie

Cinematografele din Clujul de altădată : ‘Dacia’, ‘Select’, ‘Forum’, ‘Capitol’,…

O expoziţie cum este Cinematografele din Clujul de altădată, Centrul de cultură urbană ‘Casino’ – organizatori Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca, Asociaţia ‘Clujul de altădată’; curatori Ucu Bodiceanu şi Ancuţa – Lăcrămioara Chiş – nu trebuie ratată. Vizitarea ei este un act de cultură geneală şi de specialitate, un gest prin care ne apropiem Cetatea, intrăm în istoria ei spirituală, în care cinematografele au jucat şi joacă un rol covîrşitor.

Exponatele -afişe, fotografii, programe de sală, bilete de intrare, fluturaşi – ne introduc într-o atmosferă uşor de recunoscut pentru vîrstele adulte, într-una de familiarizare pentru vîrstele tinere, o istorie culturală prin cinematografe şi filme deloc de neglijat.

Datele istorice reţin următoarele : în 1905 se introduce curentul electric în Cluj; un an mai tîrziu, 1906, pe strada Regele Ferdinand din zilele noastre, se deschide oficial primul cinematograf al Clujului, ‘Apollo’, al doilea cinematograf din Ardeal (primul în 1901, la Braşov),… Acestea sînt începuturile… Ceea ce propun cei doi curatori, inspiraţi, harnici, pricepuţi în demersul lor arhivistic, este o panoramă a cinematografelor din Clujul interbelic şi veţi vedea ce surprize oferă exponatele : cinematograful ‘Dacia’ a fost deschis în incinta … Teatrului Maghiar din Cluj; cinematograful ‘Victoria’ s-a numit înainte ‘Astra’, ‘Royal’, ‘Scala’/timp de numai trei luni, ‘Popular’, ‘Maxim Gorki’, ajungîndu-se la denumirea zilelor noastre, ‘Victoria’; cinematograful ‘Urania’ a funcţionat în incinta Palatului Urania, începutul străzii Horea. A fost unul dintre cele mai luxoase cinematografe ale timpului, cu încălzie şi ventilaţie, 500 de locuri. În timp a mai fost numit ‘Favorit’, ’23 August’; cinematograful ‘Progresul’ a fost ridicat şi a funcţionat în curtea interioară a Muzeului de Artă Cluj. A mai purtat denumirile de ‘Corso’, respectiv ‘ Capitol’; cinematograful ‘Steaua Roşie’ a purtat la început numele ‘Edison’; fostul cinematograf ‘Timpuri Noi’ s-a numit ‘Forum’; cinematograful ‘Select’ a fost ctitorit de Alexandru Kubina; cinematograful ‘Muncitoresc’ a fost ridicat pe strada Sindicatelor 7, pe locul unde acuma este sediul Facultăţii de psihologie şi ştiinţe ale educaţiei; în anul 1963 este deschis cinematograful ‘Republica’ (cca 1000 de locuri). Devine începînd cu ianuarie 2011, ‘Florin Piersic’, inaugurare în prezenţa actorului; imagini sugestive sînt şi cu cinematografele ‘Arta’, ‘Rio’, ‘Mărăşti’, un parcurs interesant.

Ucu Bodiceanu şi Ancuţa – Lăcrămioara Chiş au datoria de a-şi continua investigaţia, de a reveni în actualitatea temei propuse printr-un volum de sine stătător, un ghid util pentru un Cluj spiritual.

Miercuri, 5 iunie : Ziua Maghiară la TIFF

Programele zilei sînt încă din start, atrăgătoare. Şase sînt filmele de vizionat : Examenul (regia Bergendy Peter), Aglaja (regia Deak Krisztina), Uşa (regia Szabo Istvan), Patria, sexul şi alte inconveniente (regia Kincses Reka), Janovics Jeno, un Pathe maghiar (documentar în regia lui Balint Zagoni).

La TIFF Art (Muzeul de Artă) este proevăzut concertul susţinut de Neti Sanyi Band (ora 21.30), concert urmat de filmul documentar Riksalaz (regia Somogyvari Gergo), dedicat ungurilor care conduc taxiuri tip … ricşă (!) pe străzile din Amsterdam.

La Casa Transit, la ora 16 are loc vernisajul expoziţiei – instalaţie The Danube Exodus : The Rippling Currents of the River în prezenţa regizorului Forgacs Peter.

Este povestea evreilor din Slovacia şi Austria, sîntem în anii ’30 – ’40, care au găsit în rîul Dunăre modalitatea cea mai bună a refugiului, a evadării din faţa iminentei ameninţări naziste.

Miercuri, ziua a 6-a

34 sînt filmele propuse vizionării. Recunosc şi recunoaştem că este aproape imposibil să le vezi pe toate. Eu vă propun doar un titlul Exploratorul (producţie România, regia Xantus Gabor şi Titus Muntean; film proiectat la Institutul Francez, ora 22).

Avem ocazia de a vedea fotografiile stereoscopice realizate de savantul Emil Racoviţă cu prilejul expediţiei navei ‘Belgica’ în Antarctica, 1897 – 1899.

Demostene ŞOFRON