Fiii satului Cutca își promovează tradițiile

Primăvara acestui an a scos locuitorii comunei Sânmărtin din nedorita presiune a celor doi ani bântuiți de dureroasa pandemie. Geografia acestei mici comune, ce numără cca 1400 de suflete, este dominată de numeroase dealuri și coline ce s-au îmbrăcat într-un verde crud de toată frumusețea, și nu exagerez dacă afirm că o viză de flotant, de câteva luni, în acest decor de un pitoresc aparte, ar avea efecte mai mult decât reconfortante.

Din cele opt sate componente ale comunei: Sânmărtin, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, Măhal, Târgușor, Sâmboieni, Cutca și Ceaba, șase sunt despărțite prin dealuri pe care localnicii cultivă cereale, nutrețuri pentru cămările zootehniei, deoarece agricultura este principala îndeletnicire aici, însă aceste dealuri își au propria broderie albă în acest sezon, generată de inflorescența prunilor, care, alături de mulțimea nucilor, fixează terenurile în pantă și asigură materia primă pentru țuica de peste 50 de grade care nu lipsește din meniul ospitalității locale, care este chiar proverbială.

Duminică, în prima zi a lui florar, am frânat propriul autoturism la Roșia pentru a-mi saluta un prieten, un bun întreprinzător în ale zootehniei și alimentației publice, Mihai Chiș, apoi mi-am mânat… caii putere spre cel mai viguros sat al acestor ținuturi din stânga Văii Fizeșului și Dealurile de grănițuire cu Vița, Beudiu și Nușenii Bistriței Năsăud, unde fiii satului s-au reunit spre a-și depăna amintirile copilăriei și vieții lor cu bune și rele, dar și pentru a-și aduce în actualitate obiceiuri și tradiții bine înrădăcinate de generațiile trecute.

Drumul de la Sânmărtin la Cutca nu mai are gropile și noroaielor de acum 20 de ani, este integral asfaltat, de fapt ca toate celelalte drumuri din comună, însă prin arcuirea numeroaselor curbe și respectabila înălțime, pare un segment decupat din… Transfăgărășeanul, desigur, fără a-l ridica la aceleași cote. În localitate, acum, domină mirosul florilor de pruni, cireș, vișin, măr, păr și liliac, iar lalelele, narcisele și zambilele dau culoare acestui anotimp.

Această primă ediție a Fiilor satului Cutca, în realizarea căreia principalul organizator a fost edilul comunei, Ioan Fărtan, a debutat cu readucerea în actualitate a Păpalugării, un ritual de secole, dar abandonat în vremea comunismului. În zorii zilei, un grup de 20 de tineri au mers în pădurea din liziera localității unde și-au „tapetat” în frunze verzi, de la cap până la picioare, un tânăr din grup, și însoțiți de muzicanți și coșuri pentru colectarea de ouă și bani necesari plății muzicanților și Păpalugării, au mărșăluit prin sat de la un capăt la altul. Ei au rostit adevărate rugăciuni pentru roade bogate și sănătatea comunității, interesant a fost faptul că deși cei 20 de tineri au avut recuzita de apărare a Păpalugării de a nu fi udată, aceasta nu a scăpat de îmbăiere, datorită abilității cu care mai mulți localnici au reușit să arunce găleți de apă pe întregul alai.
În deplasarea spre Biserica satului, resfințită chiar anul trecut, primarul a salutat prezența sutelor de lătureni care nu au avut loc în lăcașul de cult, unii oaspeții ascultând slujba chiar în propriile autoturisme, parcate, bară la bară, de-a lungul satului. Așa cum remarca viceprimarul comunei, Vasile Mărginean, niciodată Cutca nu a cunoscut o afluență de oaspeți veniți din împrejurimi și chiar din alte multe județe, iar gazdele și-au deschis larg porțile, invitând prieteni, neamuri, cunoscuți și necunoscuți să le guste aperitivele, din care nu au lipsit tradiționalele palanețe cu brânză și ouă, paharul cu palincă, supa, friptura, prăjiturile și cozonacul.

La orele amiezii, pe scena montată în centrul localității, ornată cu frumoase cusături și țesături artizanale, au urcat oficialitățile comunei, primarul municipiului Gherla, Ovidiu Drăgan și Emil Boca, autorul monografiei localității, militar de carieră, dar fiu al satului.

Primarul Ioan Fărtan a adresat cuvântul de bun venit sutelor de participanți la frumoasa Sărbătoare a Fiilor satului Cutca, un eveniment de mare amploare raportat la amorțeala și restricțiile celor doi ani de pandemie, eveniment ce degaja noi energii pozitive în toate domeniile vieții umane și sociale. Bucuria reîntoarcerii fiilor satului nostru la vatra străbună este ca un lucru sacru, a punctat vorbitorul, mai ales că unii au venit din diferite colțuri ale țării și chiar din țări străine unde muncesc pentru a-și crește pruncii și asigura confortul vieții.

Mulțumiri a adresat colectivului de organizare al acestui reușit eveniment, sponsorilor, artiștilor și formațiilor artistice ce au dat valoare spectacolului după-amiezii de duminică, dar și serviciilor abilitate cu menținerea ordinii publice, deși nu au fost evenimente nedorite.

În acest cadru a fost lansată Monografia localității Cutca, prezentată chiar de autorul ei, Emil Boca, fiu al satului. Conform documentelor istorice, satul Cutca este atestat din anul 1357 dintr-un document în care se spune că un grup de răufăcători au furat 1200 de oi din Sâmboieni, patru boi și un cal din Cutca, animalele fiind duse la Bobâlna.

Denumirea, se pare că vine de la denumirea cneazul slav Cutca, care înseamnă arbust, sau tufiș, dar sunt și scrieri ce spun că are origine gotică.

În monografie sunt date ce dovedesc că satul a fost sub nenumărate stăpâniri, iar în anul 1603 a fost pustiit de trupele generalului Basta. În 1857 avea 248 de locuitori, iar în 1963 număra 667. Câți sunt acum, vom vedea după terminarea actualului recensământ. Statisticile neoficiale spun că este satul cu cea mai mică medie de vârstă din comună, cu cele mai multe construcții noi și reabilitate, iar singura grădiniță și școală din comună își desfășoară activitatea aici. Centrul administrativ se află în Sânmărtin, cel mai slab populat sat, unde vârsta medie este de peste 75 de ani.
Spectacolul cultural – artistic, prezentat de Vasile Rus, a debutat cu prima prezență scenică a copilului David Chezan, considerat un potențial vlăstar al cântecului popular românesc, iar repertoriul și aplauzele de care s-a bucurat îi confirmă calitățile native.

De fapt scena a fost… obosită de soliști de muzică populară, de ceteraș și dansatori care au mulțumit publicul cu ale lor evoluții artistice și care au potențat chiar jocul de voie care s-a încins în vatra satului până la ora 10.00, seara.

Evoluții meritorii a avut Grupul Tradițional al Zegrenilor din Ceaba al căror pilduitor joc de șură este bine cunoscut și cuprinde numeroase jocuri între care amintim: Românește de-a lungul, Învârtita, Bătută, De început, Bărbuncul și altele. Programul grupului este potențat cu horitul fraților Ion și Grigore Zegrean, un cuplu de mult consacrat și apreciat pentru autenticitatea pieselor folclorice și a costumației păstrată din generație în generație. Și cum genericul serbării a fost Fiii satului, solistul Ioan Zegrean a uimit auditoriul cu una din frumoasele sale poezii tematice,, Întoarcerea acasă’’.

După Jocuri în ponturi ale lui Vasilică și ficiorul lui Adrian Rus, a urmat instrumentistul Nelu Boca, care a invitat publicul la Joc de voie, înainte de o pauză pentru mici și hidratare.

După scurta pauză un alt horitor al satului a continuat programul, l-am numit aici pe Gabi Zegrean, care a lăsat, apoi, loc Ceterașilor de la Gherla, care, împreună cu o parte din Jucăușii Clujului și Gabi Bunea au adus în actualitate faima jocului de altădată. Dacă mai adăugăm faptul că a mai cântat Diana Roman și că Ceterașii de la Gherla și Nucu de la Fizeș au contribuit la reușita acestei prime ediții a Fiilor satului Cutca, putem concluziona că viața la țară începe să fie din ce în ce frumoasă când este rebranduită cu nestematele tradiții ale trecutului.

Dumitru VATAU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut