Festivalul Operelor Naţionale Debut triumfal cu AIDA

 Într-adevăr, Opera Naţională Română Cluj-Napoca, în calitate de iniţiatoare a proiectului şi de gazdă a ediţiei inaugurale a Festivalului Operelor Naţionale – marcă înregistrată a ONRC – nu putea opta pentru o deschidere mai potrivită decît cu AIDA de Verdi, operă care a inaugurat, la 25 mai 1920, Opera Naţională din Cluj. Deşi devenită un fel de „loc comun” în repertoriile marilor teatre lirice, inclusiv în acela al Operei clujene, Aida demonstrează peste timp că este susceptibilă de „re-citiri”, de noi abordări (muzicale, regizorale şi scenografice), fără a-i fi ştirbită prospeţimea, dramatismul, frumuseţea scenelor de masă, credibilitatea personajeor principale. Sub bagheta Maestrului Petre Sbârcea, soliştii şi întregul ansamblu s-au „mobilizat” pentru a rotunji un spectacol unitar, în liniile lui generale bine interpretat de: Simonfi Sandor – Regele Egiptului; Andrada Ioana Roşu – Amneris; Sorina Silvia Munteanu (invitată) – Aida, sclavă; Marius Vlad Budoiu – Radames; Sandor Arpad (invitat, debut) – Ramfis, Marele Preot; Oleg Ionese – Amonasro; Sorin Lupu – Un mesager; Corina Păşteanu – Marea Preoteasă; solişti balerini: Mayura Misawa, Lucian Bacoiu, Daniela Drăguşin, Dalia Boar Costea, Octavian Popa Marc.

***

În prima pauză a reprezentaţiei a fost lansat, în prezenţa autorului – Acad. Octavian Lazăr Cosma – cel de al doilea volum al lucrării monumentale OPERA ROMÂNĂ DIN CLUJ 1919-1999, carte de aproape 800 de pagini, apărută în condiţii superioare la Editura Charmides din Bistriţa. Au vorbit despre noua apariţie, aşteptată de cîţiva ani buni, regizorul Rareş Trifan – Director general al Operei clujene, Prof.univ.dr. Adrian Pop, Prof.univ.dr. Doina Modola, editorul şi admirabilul promotor cultural Gavril Ţărmure de la Bistriţa şi, în final, autorul. „Perioada istorică prezentată în acest volum (de la stagiunea 1959-1960 şi pînă la stagiunea 1998-1999, n.n., completate de comentarii ample, evaluări statistice, „Resuscitări şi motivări” etc.) a fost dominată de convulsii şi asperităţi, regimul totalitar controlînd cu autoritate – mai corect ar fi, duritate – activitatea Operei, repertoriul, personalul din toate eşaloanele, prin aparatul represiv, securitatea fiind omniprezentă, înăbuşind din faşă tentativele de liberalizare de orice natură”.(…) Cu toate acestea, „se instaurează o atitudine inovatoare în problema turneelor, care sînt orientate spre exterior, pe durate mai lungi, frecvent fiind vizate festivalurile internaţionale. Neîndoios, pe ansamblu, activitatea Operei Române apare impresionantă, înregistrîndu-se suişuri şi coborîşuri, fluctuaţiile neafectînd rostul major al demersului artistic promovat cu asiduitate”, a precizat Acad. Octavian Lazăr Cosma, mulţumind tuturor celor care i-au pus la dispoziţie materialul documentar şi iconografic. „Aportul major însă l-a avut fondul documentar al Operei Române, prin secretarul muzical-literar Dorina Mican Tudoroiu, cu care am colaborat ireproşabil” – iată o completare esenţială.

Volumul este bogat, valoros, unic, operă ştiinţifică şi de artă, în acelaşi timp. Opera Naţională Română Cluj-Napoca merita să aibă această carte de aur, merita această operă ziditoare, în memoria celor care au fondat-o, au dezvoltat-o pînă la statutul pe care-l are astăzi şi în onoarea celor care-i scriu istoria contemporană.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Nicu CHERCIU