FESTIVALUL NAŢIONAL „ETERNA EPIGRAMĂ” LA LECŢIA DE ISTORIE A APUSENILOR

Warning: Undefined array key "file" in /home/faclia/public_html/wp-includes/media.php on line 1788

Asociaţia Epigramiştilor Clujeni „SATIRICON”, în colaborare cu Consiliul Judeţean Cluj, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca, prin Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, a organizat, la fine de iunie 2013, Ediţia a XXIV-a a Festivalului Naţional „Eterna Epigramă”, eveniment intrat în tradiţia locală şi naţională, cunoscut şi aşteptat cu mult interes de către epigramişti şi iubitorii de umor, devenit un brand de promovare a culturii şi spiritului românesc pentru frumosul oraş de pe malurile Someşului, pentru viitoarea Capitală Culturală Europeană. Prezenţa unor personalităţi şi epigramişti de marcă din: Israel, Republica Moldova, Aiud, Alba Iulia, Bacău, Baia Mare, Braşov, Bucureşti, Buzău, Constanţa, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Ialomiţa, Ploieşti, Piteşti, Rm.Vîlcea a făcut ca, pentru două zile, „Epigrama – zîna ironiilor”, prin această prezenţă selectă şi talentată, să facă din frumosul oraş din inima Transilvaniei o capitală a umorului şi a epigramei româneşti.

Desfăşurat sub auspiciile Casei de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, festivalul a început cu o vizită la Crucea Iancului şi la Monumentul eroilor martiri de la Beliş. Întregul traseu Cluj-Napoca – Someşul Rece – Mărişel – Fîntînele – Beliş – Huedin –Ciucea –Bucea şi retur a reprezentat pentru toţi participanţii străini, pentru cei veniţi din cele 17 judeţe ale României, cît şi pentru „satiriconiştii” prezenţi, o veritabilă lecţie de istorie, de patriotism, de educaţie civică.

Informaţiile pertinente oferite de ghidul nostru, în persoana Prof. univ. dr.Dan Brudaşcu, directorul Casei de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, transmise cu mult talent, căldură şi erudiţie, au făcut să vibreze inima tuturor celor prezenţi la întîlnirea lor cu Apusenii.

La Crucea Iancului, după evocările făcute de dr. Dan Brudaşcu şi Gavril Moisa, toţi cei prezenţi, dirijaţi instantaneu de prof. Doina Miclea, au cîntat Imnul naţional şi Marşul lui Iancu, iar epigramiştii Vasile Larco, Gavril Moisa, Gavril Neciu, Petru-Ioan Gârda, Vasile B. Gădălin şi Maria Ioniţă au prezentat creaţii dedicate momentului. Se ştie că Avram Iancu a avut legături cu Clujul feudal încă din perioada studenţiei sale (1841-1846), după care, în iarna 1846-1847 a luat parte la lucrările Dietei de la Cluj, unde a rostit memorabilele cuvinte: ”Nu cu argumente filosofice şi humanitare vei putea convinge pe acei tirani, ci cu lancea lui Horea.” Plină de emoţie şi încărcătură sufletească a fost şi evocarea de la Beliş, la Monumentul eroilor martiri, ridicat în anul 1995 de către structurile M.I., pentru comemorarea eroilor ucişi de forţele de ocupaţie din anul 1918.

„Locurile mirifice, un traseu de vis şi de o frumuseţe rară, o zonă încărcată de istorie, care te face mîndru că eşti român. Deşi azi este praznicul Sfinţilor Petru şi Pavel (29 iunie), nu regret prezenţa la Cluj” – mărturisea excelenţa sa, domnul ambasador Petre Gigea-Gorun, profund impresionat de tot ceea ce a văzut. Dar, cu siguranţă şi alţii au simţit la fel.

După toate acestea, au urmat întîlnirea deosebită şi plină de căldură cu locuitorii din Bucea, regalul de epigramă desfăşurat la Casa de Cultură „Pr. Mircea Dejeu” din localitate, care s-a transformat pentru cîteva ore în „epicentrul epigramei naţionale”, apoi spectacolul cultural-artistic de înaltă ţinută susţinut de formaţiile locale de amatori, instruite şi coordonate de omul care reprezintă inima şi sufletul întregii acţiuni, pr. ic. stavrofor Mircea Dejeu, prietenul şi gazda noastră inegalabilă pentru a treia oară. Pentru toate acestea, apreciem că acţiunea, în ansamblul ei, s-a constituit pentru toţi într-o veritabilă lecţie de istorie şi o reuşită deplină.

***

Cea de a doua parte a Festivalului Naţional „Eterna Epigramă”, prin tradiţie, desfăşurat şi sub egida Uniunii Epigramiştilor din România, în acest an a stat sub deviza ANUL OCTAVIAN GOGA – 75 de ani de la moarte, 132 de ani de la naştere şi 130 de ani de la naşterea Veturiei Goga. Poetul Octavian Goga ne-a lăsat în patrimoniu cîteva epigrame şi versuri satirice, dar şi un gînd care trebuie reţinut: ”Un patrimoniu literar şi artistic este suprema avuţie a unui neam.”

După cuvîntul de deschidere rostit de Prof.univ.dr.Dan Brudaşcu, directorul Casei de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, instituţia la care sîntem asociaţi, programul a fost „prefaţat” de Ansamblul coral „Voci Transilvane”, dirijat de prof. Adrian Corojan, cu un repertoriu extrem de bogat şi bine ales, cu piese vesele, în spiritul a ceea ce urma să fie în continuare. Toţi componenţii corului, precum şi dirijorul, s-au prezentat în tradiţionalul port popular. Dacă în 24 iunie a fost Ziua Universală a Iei, iar festivalul a venit la doar cîteva zile după această frumoasă zi, era parcă firesc ca şi Ansamblul coral „Voci Transilvane” să îmbrace veşmîntul românesc, care este una dintre amprentele noastre lăsate în timp, pe acest teritoriu. Şi, fiind ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, nume aflate şi printre participanţi, în încheiere, corul a cîntat tradiţionalul „La mulţi!”

Deschiderea festivalului a făcut-o preşedintele Cenaclului „Satiricon” – Eugen Albu, avîndu-l alături pe maestrul Cornel Udrea, moderatorul şi umoristul apreciat la înalte cote. Eugen Albu a adus mulţumirile cuvenite d-lui dr. Dan Brudaşcu, care a însoţit şi de astă dată epigramiştii, Corului „Voci Transilvane”şi dirijorului acestuia –prof. Adrian Corojan, preotului Mircea Dejeu, gazda ospitalieră de la Bucea, aflată printre noi, precum şi d-lui Prof.univ.dr. Cristian Cheşuţ care, cu un talent deosebit, ne-a asigurat şi în acest an partea grafică a materialelor, apreciate mult de participanţi. Cuvînt de mulţumire s-a adus şi conducerii Uniunii Epigramiştilor din România: d-lui George Corbu – preşedinte şi d-lor Petre Gigea-Gorun şi Mihai Sălcuţan – vicepreşedinţi, dar în egală măsură tuturor participanţilor care au dat curs invitaţiei noastre. (Pentru prima dată, cîţiva premianţi au lipsit, din varii motive, la „apel”!?) Marcaţi încă de dispariţia magistrului Nicolae-Paul MIHAIL, nelipsit de la festivalurile noastre, s-a gîndit un moment MEMENTO – NICOMAH, evocat prin citirea de către scriitorul Cornel Udrea a cinci strofe memorabile din „Micul testament al jupînului Nicomah”, referitoare la alcătuirea unei bune epigrame, avînd în apropiere tabloul îndoliat.

A urmat intrarea în scenă a invitaţilor şi a „satiriconiştilor”: Gheorghe Bîlici şi Ion Diviza din Chişinău, Vasile Larco –Iaşi, Mihai Sălcuţan şi Florin Rotaru din Buzău, George Corbu –Bucureşti, Ion Micuţ –Rm.Vîlcea, Petre Gigea-Gorun, Janet Nică şi Ionică Laurian din Craiova, Grigore Chitul şi Alexandru Oltean din Bistriţa, Dorel Lazăr – Aiud, Gheorghe Constantinescu –Braşov, Slavu Vali Petronela –Aninoasa, Dan Norea – Constanţa, Abel Florian – Urziceni, Mircea Micle şi Ioan Şiman din Baia Mare, Constantin Mîndruţă – Piteşti, precum şi clujenii: Eugen Albu, Ionel Andraşoni, Barbu Bălan, Ion Bindea, Leontina Boncea, Aurel Buzgău, Viorel Cacoveanu, Octavian Cordoş, Vasile B. Gădălin, Petru-Ioan Gârda, Maria Ioniţă, Ana Marinoiu, Marius Mălai, Doina Miclea, Marius-Lucian Miclea, Iconiţa-Octavia Micu, Zeno Millea, Gavril Moisa, Gheorghe Mraişte, Gavril Neciu, Radu Păcurar, Marian Popescu (prin Silvia Popescu), Alexandru Stănescu, Mihai Teognoste şi Efim Tarlapan.

JURIUL – constituit din: Prof. Ion Bindea – preşedinte, Eugen Pop şi Aurel Buzgău – membri şi Silvia Popescu – secretară, a avut de apreciat cele aproape o sută de lucrări trimise la concurs, Dar, de data aceasta, trebuie să evidenţiem un aspect cu care ne-am întîlnit în ultimii ani. Cîţiva concurenţi nu au respectat cerinţa de a trimite epigrame inedite, nepublicate, ceea ce i-a scos din concurs. Mai trist este că unii chiar recidivează! Un juriu, care are o oarecare vechime în exercitarea acestor aprecieri, are şi capacitatea de a reţine ce se repetă şi apoi descoperă cine se repetă. Onestitatea este totuşi evidentă şi în mare majoritate.

Intercalat în recitalul participanţilor, Prof. Ion Bindea, preşedintele juriului, a anunţat şi înmînat diplomele premianţilor, însoţite de tablourile oferite de familia Miclea, după cum urmează:

PREMII PENTRU CREAŢIA EPIGRAMATICĂ – tema: SECERA ŞI BAROSUL

PREMIUL I – GRIGORE CHITUL – Bistriţa; PREMIUL II – IOAN TODERAŞCU – Costeşti, jud. Vaslui; PREMIUL    III – GHEORGHE ŞCHIOP – Porumbacu de Jos, jud. Sibiu;

MENŢIUNI:     VASILE LARCO – Iaşi, VALI SLAVU – Aninoasa, jud. Hunedoara, DAN CĂPRUCIU – Galaţi, JANET NICĂ – Ostroveni, jud. Dolj, ION DIVIZA – Chişinău, Rep. Moldova, DAN PRUNDOIU – Braşov, ION MORARU – Galaţi, EUGEN ILIŞIU – Deva, CONSTANŢA APOSTOL – Galaţi.

PREMIUL DE EXCELENŢĂ – Domnului NELU IONESCU-QUINTUS din Ploieşti, pentru longevitatea colaborării cu Cenaclul „SATIRICON” şi un omagiu adus celor 94 de ani de viaţă.

DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ – Domnului PETRE CIOCLU din Israel, pentru valorificarea producţiei epigramatice naţionale româneşti în afara ţării, prin editarea antologiei „EPIGRAMA – PUNTE ÎNTRE ŢĂRI”, 2013.

DIPLOMĂ DE ONOARE – Domnului PETRE CIOCLU din Israel, personalitate marcantă a umorului românesc, ca omagiu la împlinirea vîrstei de 85 de ani.

DIPLOMĂ DE ONOARE – Domnului ALEXANDRU STĂNESCU din Cluj-Napoca, pentru consecvenţa cu care a slujit idealurile Cenaclului „SATIRICON”, fiind unul dintre fondatorii acestuia, cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani.

DIPLOMĂ DE ONOARE – Domnului AUREL BUZGĂU din Cluj-Napoca, drept omagiu, pentru implicarea constantă în viaţa Cenaclului „SATIRICON”, îmbogăţindu-i zestrea cu volumul „CATRENE CU JUSTIFICARE”, aniversîndu-şi astfel cei 70 de ani de viaţă.

DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ – Domnului ION CONSTANTINESCU din Cluj-Napoca, fondator şi vicepreşedinte al Ligii Scriitorilor Români, ziarist profesionist care a spijinit epigrama clujeană de foarte mulţi ani, ca omagiu adus la împlinirea celor 80 de ani de viaţă.

Cu fiecare lansare de concurs, dînd anumite teme, vom întîlni „personaje” memorabile, care vor dăinui un timp în memoria noastră şi a cititorilor/ascultătorilor. Tema acestui concurs a fost „Secera şi barosul”. Unealta „comunistă”(ciocanul) a fost „virusată” de o interpretare actualizată, mai „civilizatoare”, prin care se atacă, de fapt, o mentalitate modernă. Răului care pătrunde tot mai mult în viaţa noastră sub masca binelui şi a inteligenţei supreme, epigramiştii i-au răspuns, fiecare cum a înţeles acest „rău/bine”într-o lume deformată şi dezumanizată. Nu lipsesc din aceste creaţii umorul, cinismul şi chiar absurdul, ţinînd treaz interesul ascultătorului/cititorului. Dacă unii încearcă să-şi îmbrace ideea în cuvinte cît mai pretenţioase (în care, uneori, se încurcă tocmai ei), simplitatea unor exprimări, dacă încerci s-o înţelegi mai bine, este de fapt o concizie a expresiei care te duce direct la obiectul temei.

Un punct important în festival a fost şi lansarea a două cărţi: EPIGRAMA – PUNTE ÎNTRE ŢĂRI – autor Petre CIOCLU, din Israel – o antologie de epigrame publicate în „Revista Mea” din

Israel, în perioada 2007-2009, o carte consistentă, atent structurată şi aproape orice text prezent în paginile ei te face să poposeşti o clipă în plus, de la medalioane la grupajele tematice. O carte bine gîndită, cu autori valoroşi, bine selectaţi. Despre carte au vorbit cu multă competenţă: scriitorul şi omul de cultură clujean Ion CRISTOFOR, precum şi prefaţatorul cărţii – dl.George CORBU, fiecare subliniind calităţile de umorist ale autorului, care are mai multe titluri de proză umoristică, inclusiv participarea sa la activităţile Clubului bucureştean „Cincinat Pavelescu”, înainte de plecarea sa în Ţara Sfîntă. În accepţiunea autorului, epigrama este un liant şi o dovadă culturală.

Cea de a doua carte – MODUS RIDENDI. Epigrame – autor Petru-Ioan GÂRDA, este a satiriconistului aflat la un debut editorial, dar care-şi numără în palmares deja multe premii naţionale şi internaţionale. Scriitorul Cornel Udrea, care prefaţează cartea, spune:”Petru-Ioan Gârda a stat, multă vreme, într-o expectativă creatoare, lucrînd cu o aritmetică a cumulului de imagini şi impresii despre lume şi, la momentul potrivit, a ieşit pe piaţa catrenului voios şi moralizator cu această carte, care ne dovedeşte, încă o dată, că viaţa există şi dincolo de…epigramă.”

La capitolul cărţi mai trebuie să amintim expoziţia de carte (cu vînzare), de unde s-au putut procura cărţi precum: Cornel Udrea – „Predau engleza fără profesor”, 2013, Dorel Lazăr – „Semne de urzică”. Epigrame şi catrene umoristice, 2013, mai multe cărţi ale lui Efim Tarlapan, revista Pro Memoria 1940-1945.

Cuvîntul de încheiere l-a avut preşedintele UER, dl.George Corbu, care a subliniat contribuţia celor peste 25 de cenacluri şi centre epigramatice din ţară, dar şi din Republica Moldova, care se dezvoltă an de an. Cei care realizează festivaluri depun un efort deosebit pentru ca aceste acţiuni să nu devină doar o vitrină de întîlniri, ci un soi de „laborator de idei” în care să se vadă reuniţi un grup de pasionaţi de literatură, în care coexistă autori cu faimă naţională, alături de autori mai tineri, unii descoperiţi în concurs. Epigrama este un liant şi oferă posibilitatea de a fi citită şi înţeleasă în funcţie de structura fiecăruia de a interpreta mesajul. A subliniat şi un alt aspect: Clujul este singurul centru din ţară care editează, după fiecare concurs, cîte un volum reprezentativ, ajungînd la numărul 24, iar volumele editate de UER numără 25 de titluri. În urma festivalurilor clujene rămîn şi cărţile, rămîne o filozofie de viaţă.

***

Orice festival trebuie considerat în primul rînd ca un loc de întîlnire a celor care au un acelaşi crez, cu propuneri şi idei în discuţii. Asemenea altora, festivalul clujean, avînd o tradiţie de 24 de ani, fiind un pol cultural, oferă participanţilor o „stagiune” pentru afirmarea creaţiilor de gen. Totodată, festivalul clujean a dovedit, de cîţiva ani, că este posibil – dacă nu o misiune – să faci acte de cultură şi în afara centrelor mari. Aşa s-a întîmplat în cîteva localităţi din judeţul Cluj – la Turda, Viişoara şi la Bucea (aici, trei ani consecutiv). A investi în cultură înseamnă a investi şi în teritoriu, de aceea dorim să avem susţinere şi în anii ce vor urma.

În final, sperăm că în memoria participanţilor rămîne imaginea unui cenaclu şi a unui oraş care a ştiut să atragă atenţia asupra a ceea ce-l personalizează. Acest festival şi acest recital a fost înregistrat de dna Anca Mureşan de la Radio Cluj, însoţit de un CD, şi va fi difuzat la Radio Cluj.

Silvia POPESCU

Gavril MOISA