FESTIVALUL NAŢIONAL “ETERNA EPIGRAMĂ’’ cu CARAGIALE ÎN MILENIUL TREI (I)

S-a mai împlinit un vis. În pofida greutăţilor şi mai ales a constrîngerilor financiare, această ediţie a festivalului clujean a fost gîndită ca o Întîlnire de gradul 23, sub auspiciile ANULUI CARAGIALE. Nici nu se putea altfel, cînd anul 2012 prilejuieşte două momente de aducere aminte: 160 de ani de la naştere şi 100 de ani de cînd a părăsit lumea pe care Caragiale a creionat-o ca nimeni altul.

Şi după cum toţi recunoaştem, lumea din jurul nostru e cam aceeaşi: politicienii tot demagogi sînt,  moftangii şi magafale – la tot pasul, cultura e tot mai mult lăsată de-o parte, agramatismul e la modă, exemplare tip – tipăteşti şi zoiţe -, dar şi alţi pristanda – parcă s-au înmulţit etc.Atîta doar că eroii lui Caragiale au nume care stîrnesc rîsul, dar şi replicile/fraze reduse la doar cîteva cuvinte, care, de asemenea, provoacă hazul, dar şi cheamă la gîndire, la meditaţie şi rămîn în memorie pentru totdeauna, iar cei de acum, moderni, parcă doresc să-i întreacă !? Scrierile sale sînt, poate, doar ‘’fragmente’’ de imagini ale lumii de atunci, poate schiţe de portrete, dar toate sînt ‘’ipostaze’’ ale celor de azi, mai mult sau mai puţin convenabile, unora. De aceea, I.L.Caragiale va fi mereu prezent sau, mai bine-zis, etern.

Dar, cum era văzut Caragiale: „Omul era demonic în vorbire, cu un debit nesecat, cu o fantezie stîrnită şi întreţinută de prezenţa uimită a ascultătorilor. Înapoia ochelarilor, ochii de miop sfredeleau şi se mişcau ca argintul viu. Faţa se crispa actoriceşte, braţele şi trunchiul intrau în convulsiune, răspunzînd cu automatism de reflexe dialecticei pasionate. Era însă o pasiune la rece, a unei inteligenţe mobile şi nestatornice, variind în păreri după toane. Un amestec bizar de bun-simţ fundamental şi de căutare a paradoxului, pentru plăcerea de a contrazice şi a ului. Caragiale reedita aievea pe „Nepotul lui Rameau”. Stăpînea ca un actor mijloacele simulării în convingeri şi simţiri, în înduioşare şi patetism (…)” (Din volumul: Şerban Cioculescu – ‘’VIAŢA LUI I.L.CARAGIALE. CARAGIALIANA’’, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1977)

***

Uniunea Epigramiştilor din România şi Asociaţia Epigramiştilor Clujeni “SATIRICON”, sprijiniţi de Consiliul Judeţean Cluj, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, au reuşit să organizeze acest festival şi ca un “Proiect prin care se susţine candidatura municipiului Cluj-Napoca la tilul de CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ – 2020”. Se ştie că la noi, răsturnările de situaţii sînt frecvente. Cu numai o lună înainte de desfăşurarea evenimentului nostru, Casa de Cultură a municipiului Cluj-Napoca şi-a pierdut sediul şi, implicit, şi noi, care eram găzduiţi de această instituţie publică. Dar, ajutorul ne-a venit din partea Studioului de Radio Cluj, care ne-a găzduit manifestarea, în sala de spectacole “Vasile Rebreanu”, creîndu-ne o ambianţă elegantă şi plăcută. După vizitarea expoziţiei de caricatură a lui Costel Pătrăşcanu, din Brăila, sugestiv întitulată “Prăvălia lui Costel”, a colecţiei particulare de “Jucării pe patru roţi” (maşinuţe minunate, vechi, de epocă), a lui Daniel Prigoană şi a expoziţiei de carte satirico-umoristică, organizată de scriitorul Cornel Udrea, a urmat RECITALUL şi GALA DE PREMIERE  a epigramiştilor intraţi în concurs.

Moderatorul pe care ni-l dorim mereu alături de noi – maestrul CORNEL UDREA -, a dat cuvîntul, pentru început, preşedintelui Uniunii Epigramiştilor din România – dl.GEORGE CORBU – care a adresat salutul prietenesc tutoror participanţilor, subliniind că sîntem într-un an cu adînci rezonanţe culturale – sărbătorirea lui I.L. Caragaiale – satiric şi umorist neîntrecut. Festivalul clujean este al şaselea şi urmează alte întîlniri naţionale (mai sînt şi unele regionale), iar aici, la Cluj-Napoca, sînt peste 30 de reprezentanţi ai umorului de bună calitate. Vorbitorul a subliniat  şi personalitatea omului de carte dr.Dan Brudaşcu şi a maestrului Cornel Udrea,  un umorist transnaţional, a cărui operă se constituie într-o lecţie practică de umor. Cei doi sînt ghizii noştri spirituali, aspect apreciat ca un mare avantaj pentru mişcarea epigramatică contemporană şi cea clujeană, în special. A reamintit de darul făcut de scriitorul Cornel Udrea, care, la cei 65 de ani aniversaţi în martie 2012, a debutat ca epigramist cu volumul “Portocala, mecanicul. Catrene zburlite”, semnate cu pseudonimul Cornelia Gheorghieni., dar şi un  Album aniversar  întitulat “CORNEL UDREA ’65 – PRIETENII ŞTIU. DE CE?” (impresionant prin bogăţia informaţiei şi prin numele celor care semnează în această carte –s.n. (excluzîndu-ne pe noi).

Clujul este o cetate a artei, ştiinţei, la care se adaugă acest nucleu de epigramişti, care sînt şi ei tot scriitori, epigrama fiind o artă dificilă, care include multă muncă, un adevărat travaliu artistic. În epigramă, spontaneitatea este şi ea importantă, dar şi ea încorporează muncă, cunoştinţe acumulate şi sedimentate, precum şi frămîntare. Umorul n-a fost nicicînd în criză, hazul de necaz fiind întîlnit în întreaga lume, nu numai la români (dar nu aşa de intens practicat – s.n.), desigur cu specificul fiecărui popor şi acest haz e prins într-o carte ce se editează aici, la Cluj, an de an, cuprinzînd toţi participanţii. Cu gîndul  spre cea de a 25-a ediţie (peste doi ani), dl George Corbu i-a felicitat pe organizatorii Festivalui Naţional “Eterna Epigramă”, 2012. În încheiere, preşedintele U.E.R. A subliniat  eficienţa excursiei la Monumentul Eroilor Martiri de la Treznea, unde dna prof. Maria Lazăr le-a fost ghid (şi ai cărei înaintaşi au fost victime ale atrocităţilor de la Treznea şi, asemenea familiei sale, foarte mulţi au pătimit), alături de dl. dr. Dan Brudaşcu, excursie şi expozeu care i-a impresionat profund pe toţi cei prezenţi.

După popasul trist de la Treznea, excursia a continuat pînă la Bucea, unde, acelaşi admirabil amfitrion – pr. ic. stavrofor Mircea DEJEU, ca şi anul trecut, ne-a fost alături, cu întreaga comunitate locală, oferind epigramiştilor, pe lîngă “masa ardelenească”, prilejul de a se produce în faţa spectatorilor, într-un recital spumos, oferit de tema festivalului. Un lucru trebuie subliniat: toţi participanţii i-au adresat catrene de mulţumire pentru felul în care spijină cultura de bună calitate. Ferice de cei care au în mijlocul lor o asemenea personalitate, sau, mai bine-zis, un OM.

După cuvîntul de salut adresat de vicepreşedintele SATIRICON-ului, dl. Eugen ALBU,

tuturor invitaţilor şi  participanţilor,  vice-preşedintele U.E.R., dl. Petre GIGEA-GORUN – personalitate marcantă a vieţii publice, cu o excelentă biografie literară  şi profesională şi preşedinte al Cenaclului Epigramiştilor Olteni – a menţionat  că a venit acum, la Cluj, după 40 de ani, dar legătura cu oraşul nostru a menţinut-o prin funcţiile avute anterior (cînd a contribuit la dezvoltarea Clujului, prin alocarea de fonduri, ca ministru de finanţe). Cu “Satiricon”-ul clujean este în relaţii de bună prietenie, epigramiştii clujeni fiind bine primiţi  şi evidenţiaţi în revista lor, “Cugetul”. Prin Grigore-Marian DOBREANU – redactor şef al publicaţiei “Cugetul” – invitat şi prezent aproape an de an la festivalul nostru, dar şi alţii, epigramiştii olteni au fost alături de “Satiricon”, apreciat ca o asociaţie de oameni de cultură, cu dragoste faţă de literatură, de epigramă. După frumuseţile judeţului, dl.Petre Gigea-Gorun (asemenea celorlalţi) a fost  impresionat de expozeul de la Treznea al celor doi deja menţionaţi. Expozeul d-lui dr. Dan Brudaşcu a tulburat sufletele celor prezenţi, emoţionant, o adevărată lecţie de istorie, de dragoste faţă de ţară şi neam.

În numele JURIULUI format din: Ion BINDEA – preşedinte, Eugen POP, Aurel BUZGĂU, Eugen ALBU – membri şi Silvia POPESCU –secretar,  dl. Ion BINDEA a adresat salutul de bun-venit şi a mulţumit participanţilor la concursul nostru – 95 de concurenţi – făcînd Clujul, pentru o zi, epicentrul epigramei româneşti, o sărbătoare a epigramei şi a făuritorilor ei, cu zîmbetul mereu pe buze, tema “CURAT MURDAR”  fiind ademenitoare. Reamintim că în urmă cu zece ani, tot la Cluj, s-a lansat concursul cu tema “Aveţi puţintică  răbdare”, după care a rezultat un volum – “Lumea haimanalelor”- avînd ca moto cuvintele lui Tudor Arghezi: “E cu atît mai actual Caragiale, cu cît influenţa lui, depăşind mahalaua, urbea, fruntariile, începe să caragializeze planeta. Alături de Caragiale al nostru şi al satirei, acţionează un Caragiale universal’”– T.Arghezi, Caragialismul, 1943 (Doamne, cît adevăr!!!)

Punctul fierbine al manifestării a fost anunţarea premianţilor. Corect şi exigent, juriul a acordat 3 premii şi 3 menţiuni şi anume:

PREMII  PENTRU  CREAŢIA  EPIGRAMATICĂ   – la tema  CURAT MURDAR:

PREMIUL    I    – ION MORARU – Galaţi

Canină

Prin ţară, astăzi, poţi să vezi
Pe stradă, zeci de maidanezi,
Dar şi, aleşi de cetăţeni,
O droaie de…’’dalmaţieni’’!

PREMIUL    II    – ALEXANDRU OLTEAN – Bistriţa

Constatare
Se-ntîmplă ades în ţara mea
Şi multora li-i viaţa-amară
Chiar dreaptă legea de-o fi ea,
Justiţia-i curat…murdară!

PREMIUL    III    – FLORINA DINESCU-DINU – Ploieşti

Mîndrie naţională
Lumea ştie, de-astă dată
Tot românu-i plin de fală,
Că-ntr-o ţară aşa curată
Şi dosarele se spală…

MENŢIUNE        – CONSTANTIN CRISTIAN – Galaţi
Portret de demnitari
Spală bani, împart dreptate,
Inventează naşi, mătuşi,
Dar au mîinile curate
Căci se poartă ‘’cu mănuşi’’.

MENŢIUNE        – VALENTIN GROZA – Tg. Jiu
Fostei guvernări
Prinşi de frîiele puterii
Şi plăcîndu-le bănetul,
Au făcut din plin mizerii
De au curăţat bugetul!

MENŢIUNE        – GRIGORE CHITUL – Bistriţa
Unuia care îşi contestă trecutul de turnător
Dosarul lui murdar, se pare,
Asemeni vechilor lui ghete,
Cu cît îl periezi mai tare,
Cu-atît apar mai multe… pete!

Silvia POPESCU (continuare în numărul nostru de mîine)