Festivalul MOZART. Seara ARCADIEI

O seară memorabilă, o seară a muzicii totale şi a interpretării desăvîrşite – astfel poate fi caracterizată seara rezervată evoluţiei Cvartetului ARCADIA din Cluj-Napoca – Ana Török – vioară, Răsvan Dumitru – vioară, Traian Boală – violă, Zsolt Török – violoncel şi invitaţilor acestuia, oboistul Adrian Cioban şi clarinetista Kie Umehara (Japonia).

Concertul cameral, care a cuprins exclusiv piese de Mozart, a fost deschis cu Cvartetul cu oboi în Fa major KV 370 (368b) – Allegro – Adagio – Rondeau. Allegro – solist Adrian Cioban; lucrare ce face parte din seria cvartetelor compuse între anii 1777-1778 şi care demonstrează cunoaşterea profundă de către Mozart a măiestriei polifonice. Piesă tripartită, aceasta cuprinde pagini de mare măiestrie a scriiturii de cvartet, ca şi pentru instrumentul solist, care apare, evident, favorizat. Nuanţe impecabile, rallentando-uri semnificative, evidenţierea temelor la corzi, alături de tonul curat şi atent nuanţat (v. Adagio) şi cadenţele de virtuozitate ale oboiului, admirabil rezolvate (mai ales în Rondeau. Allegro) au pus în valoare, în acelaşi timp, şi remarcabila inventivitate a compozitorului în organizarea ideilor muzicale.

Făcînd parte din ultima serie de zece cvartete (vieneze) ale lui Mozart (1782-1791), Cvartetul în Sol major KV 387 (Allegro vivace assai – Menuetto. Allegretto – Andante cantabile – Molto allegro) deschide această serie sub denumirea „Cvartetul primăverii”. Nimic mai potrivit pentru această efervescenţă sonoră fără precedent, pentru această puritate şi luminozitate care străbate scriitura de la început pînă la sfîrşit. Trecerile de la Allegro la Menuetto, Allegretto, Andante cantabile şi Molto allegro s-au armonizat în modul cel mai firesc sub arcuşul tinerilor virtuozi, care au ştiut să sublinieze tempo-urile şi ritmica extrem de variată. În cazul de faţă, arta dezvoltării materialului muzical pe mari suprafeţe sonore, pînă la elementele de noutate din partea finală, se plasează pe un plan net superior la tot ceea ce se compusese pînă atunci pentru cvartetul de coarde. De aici, din desăvîrşirea artei lui Mozart pot fi deduse unele libertăţi în ceea ce priveşte arhitectura lucrării. Andante cantabile, lăsat intenţionat în partea a treia, contrastează puternic cu mişcarea finală, Molto allegro, în care toţi cei patru membri ai ARCADIEI au dat măsura artei interpretative pe care au atins-o. Gradaţia expresivităţii în desfăşurarea discursului muzical, ca şi împletirea de forme (fugă-sonată) şi stiluri (polifon-omofon) – treaptă deosebit de importantă în evoluţia genului – au oferit interpreţilor tot atîtea pretexte de a-şi valida, fiecare în parte, şi virtuţile solistice.

În fine, Cvintetul cu clarinet în La major KV 581 – cel mai cunoscut între cvintetele mixte ale lui Mozart, denumit şi „Stadler Quintett”, după numele celui căruia i-a fost dedicat. Şi aici, arhitectura monumentală a cvintetului, desfăşurată pe patru părţi ample (Allegro – Larghetto – Menuetto – Allegretto con variazioni), cu Kie Umehara la clarinet, a revelat bogăţia muzicală a acestei creaţii. Strălucirii clarinetului, care solicită atît virtuozitate cît şi sensibilitate, compozitorul îi asociază ţesătura celorlalte „voci” ale corzilor (glasul viorii prime din primul trio al Menuetului, de exemplu). Fiecare secvenţă cuprinsă de cantabilitate, vis şi reverie s-a regăsit în finalul fulminant (cu cinci variaţii pe o temă-subiect), în care dialogurile dintre instrumente au fost purtate de o inspiraţie armonică de rară supleţe.

Cu adevărat se poate afirma, aşa cum o făcea şi unul dintre spectatori, că pentru a asculta o asemenea muzică, zău că merită să trăieşti!

***

Festivalul MOZART continuă astăzi, la ora 19 (în Studioul de concerte al Academiei de Muzică „Gh. Dima”) cu recitalul de lied susţinut de Georg Streuber, bariton (Germania) şi Afra Su, pian (China). În programul recitalului: lieduri de Mozart compuse între anii 1767-1780; lieduri din ciclul „Neue Dichter lieben” (2000) din creaţia compozitorului german contemporan Moritz Eggert; lieduri de Mozart din perioada anilor 1785-1791; „Chansons Gaillardes” de Francis Poulenc, datînd din perioada 1925-26.

Sub genericul „Mozart Juvenorum” va avea loc joi, 15 decembrie, la ora 19, tot în Studioul de concerte al Academiei de Muzică „Gh. Dima”, concertul susţinut de Orchestra de studenţi a Academiei de Muzică; dirijor Ferenc Gabor (Germania). În programul serii: O. Messiaen – „Un sourire” (1991), un omagiu adus de marele compozitor francez geniului lui Mozart la împlinirea a 200 de ani de la moartea sa; în continuare, W. A. Mozart – Concert pentru vioară în Sol major KV 216, solist Vlad Răceu; W. A. Mozart – Simfonia nr. 41 în Do major KV 551 (Jupiter).

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Alina Moldovan