Festivalul internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete ‘Puck’

Laureaţii …

Premiile festivalului, ediţia a XIII – a, 12 – 17 octombrie : Premiul ex – aequo pentru cel mai bun spectacol Krafff (Teatre de Romette, Franţa) şi Visual Poems (Compania Jordi Bertran, Spania) * regie : Daniel Stanciu pentru spectacolul Fata babei şi fata moşneagului (Teatrul ‘Ţăndărică’ Bucureşti) * scenografie : Eugenia Tărăşescu Jianu pentru spectacolul ‘Prinţesa Turandot’ (Teatrul pentru copii şi tineret ‘Ariel’, Tîrgu Mureş) * interpretare : Alexandru Dobrescu pentru rolul ‘Sfetnicul’ din Fluierul fermecat (Teatrul ‘Arlechino’ Braşov) * recuperarea modernă a tradiţiilor : Egyed Emese pentru scenariul spectacolului Zîna lacului (Teatrul de păpuşi ‘Puck’ Clu – Napoca); Teatrul Cimborak, Sf. Gheorghe, pentru spectacolul Împărăţia omului sărman; Teatrul Republican de Păpuşi ‘Licurici’ Chişinău pentru spectacolul Cîini cu colaci în coadă * premii speciale : Epaminonda Tiotiu pentru profesionalismul şi rafinamentul imaginii scenice în spectacolele montate pe scena Teatrului de păpuşi ‘Puck’ din Cluj-Napoca; Csortan Marton pentru promovarea artei păpuşarului; Elena Butuşină, Paul Victor Stroe, Ovidiu Dragoş pentru inovare cu impact social, proiectul ‘Tărîmul dintrevaluri’; Dorel Găină pentru prietenia arătată Teatrului de păpuşi ‘Puck’; Lucian Boldor pentru pasiunea pusă în conservarea istorie teatrului de păpuşi; Ovidiu Pecican pentru susţinerea dialogului teatrului de păpuşi cu celelalte arte

Faptul că două spectacole sînt laureatele celei de a XIII – a ediţii festivaliere ‘Puck’, nu trebuie să surprindă sau să mire. Cine a văzut spectacolele ştie despre ce este vorba, ambele cu multe noutăţi în limbajul artistic, surprinzătoare.

Krafff este un personaj de hîrtie. O hîrtie care răsucită, încolăcită, învîrtită capătă viaţă în mîinile a patru păpuşari, care îi coordonează fiecaremişcare. Coregraful Yan Raballand iniţiază un dansneobişnuit, în care omul şi păpuşa se joacă, se provoacă, descoperindu-se unul pe celălalt. Astfel, bucata de hîrtie devine o fiinţă vie, plină de viaţă, gata să emoţioneze şi să impresioneze. Krafff rămîne un superb spectacol vizual despre efemer.

Poeme vizuale (Compania Jordi Bertran, Barcelona, Spania) propune un concept vizual inedit, în carecuvîntul de ordine este virtuozitatea. O serie de litere, simple, prind viaţă transformînd gesturile în versuri şi versurile în emoţii. Literele sînt cele care crează un univers aparte, viu, colorat, o lume de care te apropii imediat, în care te regăseşti. Ar fi de ajuns să menţionez faptul că litera E devine un cîine, I – ul un copil, Y şi U dau viaţă unui dans ritmat, T – ul devine un săritor la trambulină,… Spectacolul este inspirat de poemele magice ale poetului catalan Joan Brossa (1919-1998), jocul de cuvinte ilustrînd practc poetica vizuală.

Numele scenografei Eugenia Tărăşescu Jianu este recomandat de cei peste 40 de ani de activitate artistică, ani de reuşite pe diferite scene teatrale din ţară şi de peste hotare, un artist original, inventiv, tot altul cu fiecare spectacol şi sînt pe rol spectacole de teatru, operă, balet, teatru de păpuşi. Rămîn memorabile, ca să amintesc doar cîteva titluri, ‘Legendele artrizilor’, ‘Rinocerii’, ‘Oedip Rege’, ‘Micul Prinţ’, ‘Răpirea din Serai’, ‘Motanul încălţat’, ‘Tinereţe fără bătrîneţe’, ‘Cerbul’, ‘Califul Barză’, ‘Povestea celor trei portocale’ şi de dată recentă, ‘Prinţesa Turandot’, basm teatral de Traian Savinescu după Gozzi – Schiller, pe muzica lui Puccini. Aşa cum a fost gîndit şi conceput, ‘Prinţesa Turandot’ propune păpuşi mari, un decor multifuncţional de inspiraţie orientală, un spaţiu rafinat într-un spectacol care îmbină şi reuneşte muzica, teatrul, artele plastice.

Daniel Stanciu este actor al Teatrului de animaţie ‘Ţăndărică’ din Bucureşti. Ca regizor este cunoscut prin peliculele Croitoraşul cel Viteaz şi Tom Degeţel, ambele realizate anul acesta, ambele alături de colegii de la ‘Ţăndărică’. ‘Fata babei şi fata moşneagului’ îmbracă povestea tradiţională în mijloace vizuale moderne, traducînd în limbaj contemporan o poveste general valabilă ca temă şi morală. Experienţa scenică şi cea de actor îşi spun cuvîntul, Daniel Stanciureuşind un spectacol de mare impact la publicul de toate vîrstele.

Am mai avut prilejul să scriu despre Epaminonda Tiotiu, Dorel Găină, Lucian Boldor şi Ovidiu Pecican, aprecind de fiecare dată, profesionalismul şi responsablitatea artistică. Scriu prima dată despre Csortan Marton, Elena Butuşină, Paul Victor Stroie şi Ovidiu Dragoş şi scriu cu sentimentul că voi mai reveni asupra lor şi încă în scurt timp, spectacolele Teatrului ‘Puck’ oferindu-mi multe ocazii de a le fi înpreajmă.

Se poate scrie faptul că cea de a XIII – a ediţie a Festivalului ‘Puck’ a fost o reuşită, reuşită prin invitaţi, spectacole invitate şi propuse vizionării, public, interes general. Important este că am văzut copii fericiţi, copii cu zîmbetul pe buze, copii pe care sper să-i revăd şi la spectacolele următoare. Am mai spus şi repet, teatrul de păpuşi şi animaţie este prima poartă spre cunoaştere şi apropiere de marile şi eternele valori spirituale. Copiii trebuie obişnuiţi să meargă la teatru, acesta este adevărul, de aici trebuie început. Iar ceea ce se face la Teatrul ‘Puck’, director Emanuel Petran, se face numai în această direcţie, a dezvoltării personalităţii copilului prin artele spectacolului.

Demostene ŞOFRON