Festivalul interjudeţean de folclor JOCUL DE PE CÎMPIE

Tradiţiile zămislite de generaţiile trecute ne aparţin, iar recuperarea, conservarea şi valorificarea lor trebuie reflectate mereu în fenomenul cultural-artistic al prezentului, pentru a nu deveni doar amintiri prăfuite şi condamnate pieirii. Fenomenul ce se întîmplă de 18 ani la Mociu poate fi comparat cu o deschidere spirituală către trecut, însă deopotrivă spre prezent şi viitor. Dimensiunea spiritual-artistică dă sens şi viaţă acestui festival de pe Cîmpia Transilvaniei, unde graniţele efemere ale trecutului au avut influenţe păgubitoare, greu de cernut pînă azi. Nu ştiu ce notă merită organizatorii acestui frumos festival al începutului de anotimp, însă tinerii care au urcat duminică pe scena din secularul parc al Mociului au adus cu ei o adevărată ecuaţie romantică, pe care au rezolvat-o cu talent şi fineţuri artistice, dobîndite în sute de ore sau poate zile de pregătire pe micile lor „poligoane” de antrenament din instituţiile de cultură care încep să-şi redobîndească identitatea şi utilitatea în mai toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ.

Cît despre port, o frumuseţe de costume în care parcă toate culorile sînt mai puternice şi mai evidente, iar cusăturile pot fi catalogate ca opere artizanale, despre care putem spune: Cinste cui le face!

De fapt, nici nu ştim ce a fost mai frumos duminică la Mociu: parada portului popular ce a inundat pur şi simplu întregul centru al localităţii la ora 13, sau dansurile populare prezentate de cele 14 ansambluri înscrise în acest mare şi interesant festival zonal organizat de Primăria şi Consiliul local Mociu, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Centrului Judeţean pentru Consevarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în care pionul principal a fost, ca şi în anii trecuţi, primarul comunei, Horvath Marton, care are în garderobă costume pentru jocuri maghiare şi româneşti, la fel ca întreaga sa familie, dar pe care nu le-a mai îmbrăcat de un an de zile din lipsă de timp, chiar dacă scena rămîne în continuare o provocare pentru el.

De altfel, duminică, la ora 14, el a fost primul care a urcat pe scena permanentă construită în acest spaţiu de un pitoresc aparte, cu copaci seculari şi alei florale, un spaţiu al tuturor manifestărilor de peste an, permanent igienizat; un spaţiu pentru refugii meditative, dar şi oază pentru încărcări pozitive. De aici, primarul a adresat salutul de bun venit artiştilor şi spectatorilor, de ordinul miilor, spunînd între altele: „Pentru noi păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi înseamnă cinstirea virtuţii înaintaşilor noştri; aceste jocuri şi obiceiuri ne obligă să ne aducem aminte de Hora Satului, care se organiza în fiecare duminică şi la sărbători religioase, iar festivalul îşi propune să ducă frumoasele tradiţii şi obiceiuri ale locurilor noastre spre viitor”.

Tot pe acest spaţiu artistic ornamentat cu flori şi scoarţe ţesute au urcat şi ing. Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean, care, între altele, a spus că în acest sfîrşit de an se va reabilita drumul dintre Mociu şi Chesău şi se va inaugura staţia locală SMURD, iar în 2013, spitalul care trebuia să sărbătorească împlinirea celor 100 de ani de existenţă, va fi redat în circuitul instituţiilor medicale. Desigur, demnitarii au „închiriat” doar pentru cîteva minute scena pe care au lăsat-o apoi liberă artiştilor. Spectacolul a debutat cu ansamblurile de dansuri ale Mociului, patru la număr. „Copiii Mociului”- grupa mică, apoi grupa mare, ansamblul „Zorile”, care are abonament la mai toate manifestările genului din judeţ, unde s-a impus, dar chiar şi în ţară şi pe afară, cu prezentarea obiceiului „Nunta la români”. „Joacă tare” este o formaţie de dansuri ţigăneşti din Mociu, care joacă … tare, atît la propriu cît şi la figurat, primind aplauze pentru ritmuri, vigoare şi chiar spontaneitate nativă.

Sîntem nevoiţi să economisim spaţiul rezervat comentariilor deoarece ansamblurile: „Trandafirul de Căian”, „Muguri de Cătina”, „Cetiniţa” –Geaca, „Şoimii Codrului” -Palatca, „Cununiţa” Ţaga sînt formaţii tinere din mişcările cărora au dispărut stîngăciile, simţindu-se dorinţa firească de afirmare; pe aceeaşi linie ascendentă s-au situat: „Arieşana Fiii Moţilor” din Mihai Viteazul, „Dansatorii de Tureni”, „Fiii Cămăraşului”, iar formaţiile de dansuri tradiţionale din Soporul de Cîmpie, Grupul „Tradiţii” din Ceaba, ansamblurile din Sărmaş şi Voivodeni-Mureş, Silivaşul de Cîmpie Bistriţa-Năsăud dau, la rîndul lor, proba profesionalismului. Multe din aceste formaţii colaborează permanent cu televiziunile Favorit, Etno şi Hora TV, participă la festivaluri în ţară şi străinătate, unde au confirmat că sînt mesageri valoroşi ai tradiţiilor folclorice româneşti.

Ineditul acestei ediţii a fost dat de colajul muzical la care şi-au adus contribuţia orchestra „Cununa Transilvană”, solistele Amalia Codorean Chindriş, Mariana Morcan, fraţii Ion şi Grigore Zegrean, dar şi alţi tineri solişti acompaniaţi de tarafurile comunelor din această zonă etno-folclorică.

A fost o zi a Bărbuncului, a Jocului de-nceput, Româneşte de purtat, a Jocului Fecioresc de pe Tîrnave, a Harţagului, ca să dăm doar cîteva nume de jocuri ce au primit aplauze meritate. Cuvinte de apreciere merită şi primarii comunelor de unde au sosit aceste grupări artistice, cărora din săracele bugete locale li s-au asigurat atît costumaţia cît şi deplasările.

Dumitru VATAU