Festivalul INTERFERENŢE 2018

Wall Street în inima Transilvaniei!

Cu zece ani în urmă, iulie 20018, Tompa Gabor propunea pe scena Teatrului Maghiar de Stat clujean un răvăşitor Richard III, ideea de bază fiind cea a contemporaneităţii lui Shakespeare. Într-o piesă în care demersul regizoral este focalizat pe o temă actuală zilelor noastre, puterea. Pentru că nimica n u s-a schimbat de la 1471 încoace. Puterea este obţinută în continuare prin crime, prin răsturnări de guverne, prin dictatură. Sper ca Richard III să fie reprogramat şi nu sunt singurul care îşi doreşte acest lucru.

La zece ani distanţă, în 2018, Tompa Gabor se opreşte asupra unui text la fel de actual prin tematică, Neguţătorul din Veneţia, o piesă nu ocolită, dar de care puţini regizori se apropie. Tompa Gabor are meritul de a evita antisemitismul de care este acuzat Shakespeare. Evită şi alte teme sensibile precum anticreştinismul, antifeminismul,… Le evită într-un mod diplomatic. Scopul este altul şi tot asupra puterii se concentrează Tompa Gabor din nou. Numai că de data aceasta este puterea banului, puterea elitelor financiare, a celor deloc vizibili, dar cu acţiuni pe care oameni şi state deopotrivă le simt din plin.

Neguţătorul din Veneţia se încadrează perfect temei festivalului Interferenţe 2018. Puterea/dicatura banului răstoarnă guverne, modifică destine, te urcă sau te coboară cu aceeaşi repeziciune. Şi unde se pot desfăşura tratativele decât în spaţiul atât de cunosxcut al Wall Street – ului. American, nipon, românesc, rusesc, nu are importanţă, este acelaşi Wall Street, loc al tranzacţiilor oneroase cu urmările cunoscute. Un Wall Street excelent creat de Dragoş Buhagiar, decoruri ce pot face subiectul unei nominalizări sau al unui premiu UNITER.

Cu Neguţătorul din Veneţia, Tompa Gabor dă din nou lovitura. Este încă o dovadă a contemporaneităţii lui Shakespeare. Reuşita poartă amprenta întregii echipe artistice – dramaturgia Visky Andras, video Rancz Andras, light design Laszlo Eross, muzica live Farkas Lorand; în distribuţie Bogdan Zsolt, Viola Gabor, Bodolai Balazs, Szucs Ervin, Balla Szabolcs, Arus Peter, Gyorgyjakab Eniko, Albert Csilla, Marosan Csaba, Orban Attila, Robert Laczko Vass, Sinko Ferenc, Paco Alfonsin, Dimeny Aron, Vindis Andrea, Kantor Melinda, Fogarasi Alpar -, practic tot ce are mai bun teatrul la ora actuală. O distribuţie excelentă pentru lumea banilor, lume marcată de egoism, avariţie, iubire, trădare, cruzime, umilinţă, lăcomie, duplicitate, interes, alianţe, comploturi,…

Zi de luni cu două spectacole: “Noi şi Ei”, respectiv “Patrioţii”

Noi şi Ei – 17. 00; 21. 00 – este o coproducţie a Teatrului Szentendrei/FUGE şi Orlai Productions (Ungaria). Are la bază un caz real, asediul şcolii din Beslan, Rusia (1 septembrie 2004), care a durat trei zile, fiind implicate peste 1000 de persoane, din care 777 de copii. Finalul asaltul? Greu de cuprins în câteva cuvinte.

Regizor este Balazs Beno Feher, cel care prinde asediul prin ochii a doi copii, martori ai evenimentului.

De la 19. 00 este programat spectacolul cu “Patrioţii” de Jovan Sterija Popovic, producţie a Teatrului Naţional din Belgrad (Serbia), regia şi scenografia Urban Andras, nume cunoscut clujenilor. Acţiunea se petrece în 1848, perioada revoluţiilor din Europa. O întrebare se impune: cât de patrioţi suntem? Până unde merge patriotismul? Cât durează? Sunt şi altele, multe din tre răspunsuri le aveţi în acest Patrioţii.

Demostene ŞOFRON