Fenomenul Pădurea Baciu

În anii ’90 presa abunda de materiale care descriau fenomene “paranormale” din pădurea Baciu. La fel cum au trecut anii ’90 au dispărut şi articolele cu manifestările ciudate din această zonă. “Făclia de Cluj” vă prezintă ce a fost adevăr şi ce a fost speculaţie jurnalistică în legătură cu Pădurea Baciu.

Situată în partea de Nord-Vest a municipiului Cluj-Napoca, la aproximativ cinci kilometri de oraş, Pădurea Baciu nu se deosebeşte cu aproape nimic de celelalte păduri din zona de deal. Cuprinde foioase, tufe, o faună care se dezvoltă normal şi numeroase poieniţe unde clujenii ies la iarbă verde.

În ultimele trei decenii, dar mai cu seamă după ’89, presa a găsit aici o serie de fenomene cu totul şi cu totul neobişnuite. S-a putut citi despre OZN-uri, broaşte roşii gigantice, cripte negre care se deschid în Noaptea de Sînziene, dispariţii de persoane ca în Triunghiul Bermudelor.

Manifestările din pădurea de lîngă Cluj-Napoca au stîrnit şi interesul oamenilor de ştiinţă. Odată cu mediatizarea unor fotografii cu un OZN discoidal, care a survolat pădurea la 18 august 1968, o serie de analize asupra observaţiilor şi fenomenelor din zonă au fost prezentate la institute de cercetare din Europa şi SUA.

Primul care a studiat aceste fenomene a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993). La începutul anilor 1950, plimbîndu-se în zona pădurii, Sift a observat de mai multe ori forme cu aspect nebulos, pe care un om obişnuit le-ar fi ignorat sau considerat simple fenomene naturale. După ce a fotografiat respectivele forme, biologul a constatat că numărul structurilor surprinse de emulsia fotografică este mult mai ridicat cele văzute de el cu ochiul liber. A urmat o perioadă lungă de cercetări solitare, în care numărul observaţiilor vizuale şi, mai ales, cel al imaginilor fotografice surprinzătoare a crescut considerabil.

După 1970, cercetările începute de Sift au fost continuate în mod solitar de diverşi oameni de ştiinţă din România. În ultimii ani, mai multe echipe de cercetare din ţări precum Franţa, Germania şi Ungaria au vizitat Pădurea Baciu, obţinînd, de asemenea, rezultate remarcabile.

Conf. univ. Adrian Pătruţ, din cadrul Facultăţii de Chimie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, preşedinte al Societăţii Române de Parapsihologie, se numără printre cei care au studiat manifestările din zonă. După 32 de ani de cercetări, Pătruţ susţine că în Pădurea Baciu are loc un fenomen de natură necunoscută, care interacţionează cu mintea umană pentru a se manifesta în realitatea fizică. Ultima analiză făcută de profesorul clujean în legătură cu celebra zonă din proximitatea municipiului Cluj-Napoca arată că principalele manifestări şi fenomene observate sînt: forme aflate în zbor sau la nivelul solului, vizibile sau invizibile cu ochiul liber; lumini nocturne, simple sau colorate, în zbor sau staţionare; efecte fizice însoţitoare (emisii radioactive, anomalii magnetice, perturbaţii electromagnetice, emisii de microunde, emisii de infrasunete etc.); urme neobişnuite pe sol (vara pe iarbă şi iarna pe zăpadă), asemănătoare cu aşa-numitele cercuri şi pictograme simple din lanurile de cereale; efecte biologice asociate, îndeosebi asupra vegetaţiei din zonă (deshidratări, arsuri, necroze, carbonizări etc.) dar, mai rar, şi asupra animalelor sau chiar a oamenilor prezenţi în zonele active (înroşiri ale epidermei, arsuri, stări de greaţă, stări de vomă, stări de anxietate, cefalee, sete excesivă etc.).

Dintre acestea, potrivit specialistului în fenomene paranormale, manifestările cele mai caracteristice sînt aşa-numitele aeroforme, adică structuri geometrice zburătoare (piramide, sfere, cilindri, conuri, paralelipipede etc.), vizibile sau în majoritatea cazurilor invizibile cu ochiul liber. “Cele mai spectaculoase sînt probabil aeroformele de tip OZN, proto-OZN sau cvasi-OZN, care ocupă un loc particular. Prezenţa OZN-urilor invizibile, mult mai numeroase decît cele vizibile, reprezintă o premieră mondială,” arată Pătruţ. El spune că manifestările de aici fac parte din categoria celor “moi”, care încă nu pot fi explicate pe cale ştiinţifică. Profesorul clujean susţine în studiul său că pe parcursul investigaţiilor făcute nu a găsit nicio legătură cu posibile conexiuni sau explicaţii religioase, dar crede că tot ce se întîmplă se datorează faptului că Pădurea Baciu se situează în zona unei falii cu stres seismic, a unor roci cu proprietăţi geomagnetice inversate, dar şi a unui “stres social”.

O realitate intermediară
Adrian Pătruţ este de părere că fenomenele şi manifestările de tipul celor observate în Pădurea Baciu ar putea proveni dintr-o realitate intermediară, situată undeva între realitatea obiectivă a fizicii şi realitatea subiectivă a conştiinţei. “În acest caz, orice încercare de a le împinge mai mult spre realitatea obiectivă nu face decît să grăbească revenirea lor în realitatea intermediară căreia îi aparţin”, subliniază specialistul în fenomene paranormale. El concluzionează că Pădurea Baciu este o regiune mirifică, în care normalul şi paranormalul se confundă, iar convenţionalul şi neconvenţionalul nu se mai pot diferenţia.

În lume, zone cu astfel de manifestări mai sînt în deşertul Mojave, zona Gulf Breeze (SUA), La Spezia, Arenzano (Italia), valea Hessdalen (Norvegia), Belo Horizonte (Brazilia). Pătruţ spune că acest lucru sugerează faptul că ne aflăm în faţa unui superfenomen planetar foarte complex, mult prea puţin cunoscut. “Însă, prin amploarea, varietatea şi complexitatea manifestărilor, Pădurea Baciu rămîne, pînă în prezent, cea mai importantă zonă cunoscută în care se produc relativ sistematic fenomene neconvenţionale”, afirmă cu tărie Adrian Pătruţ.

El a mai adăugat că, după anii dedicaţi studierii manifestărilor neobişnuite, poate spune că în natură există 2 seturi de legi: un set de legi generale, normale (legile cunoscute ale fizicii), care acţionează la scară mare şi permanent şi generează fenomene normale; un set de legi anomale, speciale, care sînt discrete şi acţionează la scară mică (local) şi pe durată scurtă; ele generează fenomene anormale (anomalii), fenomene neconvenţionale.
Cosmin PURIŞ