Fascinante broderii româneşti gravate pe ouă de struț, în colecția 2023 a artistei Mariana Andone

Colecția 2023 a artistei clujence Mariana Andone, prezentată de curând pe site-ul www.maryando.ro și în rețelele Facebook și Instagram, sub titlul ”Sânzâiana”, este alcătuită din lucrări unicat, toate invocând un autentic filon etnografic național. Mariana Andone uimește și de această dată publicul prin originale piese realizate cu desăvârșită măiestrie, după vechi broderii autohtone. Indiscutabil, lucrările sale impecabile – încrustări alb pe alb pe ouă de struț, ori migălos înnobilate cu foiță de aur de 24 de karate -, ne duc cu gândul la piese din colecții europene ale celebrului bijutier Peter Paul Fabergé (1846-1920).

Mariana Andone transpune, printr-un remarcabil efort creator, pe ouă de struț, broderii și dantelării inspirate de cămăşile tradiţionale româneşti (decorul din altițe sau decorul brodat în table pe ”spătoaie” bănățene) . Și pentru că Oul poartă în sine taine ale genezei lumii, artista le propune tinerilor care s-au decis să-și unească destinele prin căsătorie să includă în recuzita de nuntă un ou de struț protector, în care să fie așezate, înainte de ceremonia religioasă, inelele de aur – simboluri ale dragostei și angajamentului de fidelitate, cu atât mai mult cu cât e vorba de ouă-casete de bijuterii. ”Adresându-mă în primul rând fetelor tinere, viitoare mirese, prin «broderia în coaja de ou», mi-am propus să spun povestea acestor cămăși valoroase și altfel, sperând să le stârnesc interesul pentru Iia autentică. În acest sens, am căutat cele mai frumoase și semnificative motive și semne cusute în lăzile de zestre ale bunicilor, în depozitele marilor muzee sau în colecțiile private digitalizate. Încrustând și experimentând tehnici de «săpare» în coaja de ou, am încercat să redau decorul cât mai fidel, astfel încât să fie evidentă originea lui.”

Colecția 2023 indică, detaliat, ”izvoadele” folosite drept surse de inspirație – cămăși de patrimoniu aflate în colecțiile unor muzee de profil din țară sau în colecții private din țară și din străinătate.

Noua colecție ”SÂNZÂIANA” a artistei Mariana Andone va putea fi admirată la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, începând cu data de 21 aprilie a.c., în cadrul expoziției ”INSPIRAȚIE ÎN CREAȚIE – Timișoara 2023, Capitală Europeană a Culturii”.

În perioada 9-17 aprilie, în preajma Sfintelor Sărbători Pascale creațiile Marianei Andone în coajă de ou – atât icoane încondeiate, cât și ouă încrustate vor fi expuse la Galeria de artă ”PAVOT – The Grand Avenue”, Calea 13 Septembrie, București.

Intelectuală cu gusturi rafinate, arheolog de profesie, Mariana Andone valorifică, original, arta arhetipurilor care susțin, temeinic, rădăcinile noastre identitare.

”COLOANA FĂRĂ SFÂRȘIT”, creație în coajă de ou inspirată după o cămașă bănățeană, etalată în expoziția de bază a Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj. Fotografia din dreapta: Mariana Andone în vizită la atelierul Constantin Brâncuși (Paris), octombrie 2022, purtând ”prima sa cămașă cusută pe cânepă, după un izvod oltenesc”.

”Elementul central al decorului este frânghia răsucită care pe mine m-a dus cu gândul la Coloana Infinitului a celebrului Brâncuși, de aceea am redat-o fără întrerupere în compoziția de pe suprafețele ovoidale”.

Lucrări din noua colecție a Marianei Andone, pe situl https://maryando.ro/portofoliu.html  și pe  paginile facebook MaryAndo

Dacă noua colecție se definește prin decorul înnobilat cu aur, ouăle decorate anul trecut, ”inspirate după altițele cămășilor din Bucovina atât de viu colarate, după semnele cusute pe o superbă cămașa din Ținutul Pădurenilor sau din geometria ciupagului cusut pe cutulițe în Transilvania, erau dominate de culoare. Publicul clujean a avut prilejul să le admire în premieră, în vara anului 2022, cu prilejul Zilei Universale a Iei, acestea fiind expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în cadrul expoziției «Eșantioane»”, a relatat, pentru cotidianul ”Făclia”, Mariana Andone.

Henri Matisse (1869 – 1954),”La blouse roumaine – Bluza românească”, 1939 -1940, Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris (stânga). Creație a Marianei Andone inspirată de pictura lui Matisse (dreapta)

Pe de altă parte, Mariana Andone a subliniat că, inevitabil, au devenit surse de inspirație ”și celebrul tablou al artistului francez Henri Matisse (1869 – 1954), «La blouse roumaine – Bluza românească», și cămășile recreate în 2019 după acest tablou de către doamnele din Comunitatea online «Semne Cusute în acțiune». Pictorul Matisse a fost cel care a adus o recunoaștere internațională a IEI, prin tabloul său «La blouse roumaine», pictat la Nisa, între 1939 și 1940 și aflat, în prezent, în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă Modernă (Centrul Pompidou), din Paris. Francezul a realizat și alte pânze cu personaje feminine purtând tradiționala ie românească. Prietenul său, pictorul român Theodor Pallady, îi oferise în dar lui Matisse o frumoasă colecție de cămăși cu altiță”, a explicat Mariana Andone. În țară, excelente lucrări cu personaje îmbrăcate în ie au fost semnate de Constantin Rosenthal (1820-1851) și Theodor Aman (1831-891).Tablourile lui Matisse cu personaje îmbrăcate în Ia românească au devenit, 40 de ani mai târziu, modele pentru designerul Yves Saint Laurent. El a dedicat Iei colecţia sa de toamnă-iarnă haute couture din anul 1981, prezentată la Paris, apoi în mai multe mari muzee ale lumii, iar în 2009, la Bucureşti (28 mai 2009 – 26 iulie 2009).

***

Cercetător științific dr. Doina Işfănoni, renumit etnolog, istoric şi teoretician al artei, evidenția (2022) ineditul concepției la care a recurs artista clujeancă: ”Reunite în compoziţii decorative de înaltă ţinută artistică motivele prezentate publicului de Mariana Andone evocă elementele unei fascinante cosmogonii şi mitologii româneşti (…) Maniera de transpunere a compoziţiei altiţei pe suprafaţa oului de struţ se realizează cu mijloacele de expresie ale gravorului. Asemeni acestor artişti doamna Mariana Andone incizează cu răbdare în coaja oului de struţ complexa compoziţie a altiţei”. Doamna Ișfănoni evidențiază, totodată, că nu e vorba câtuși de puțin de o ”simplă copie a originalului pe un alt material şi cu alte tehnici: ceea ce realizează Mariana Andone prin acest efort creator este o replică de bună calitate artistică, capabilă să restituie, atât valoarea emblematic-identitară a altiţei cămăşii tradiţionale româneşti, cât şi personalitatea unui artist matur, profesionist şi perfecţionist în exerciţiul său plastic”.

Detalii preluate pentru acest reportaj din Catalogul publicat pe pagina de facebook MaryAndo:

Mariana Andone a relatat, în exclusivitate pentru cotidianul ”Făclia”, că noua sa colecție, prezentată on-line publicului sub denumirea ”SÂNZÂIANA” a fost alcătuită ”cu migală și măiestrIE, cu foiță de aur și de argint”, având ca model rafinate cămăși vechi românești din Banat și zona Muscel, brodate cu mătase albă, bumbac sau fir metalic auriu și dichisite cu paiete. La 1 Decembrie 2022, la cea de-a 17-a sesiune a Comitetului Interguvernamental al UNESCO, desfășurată la Rabat, în Maroc, cămașa românească tradițională cu altiță, superba noastră IE, a fost înscrisă în Patrimoniul Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO)”.

Sânzienele sunt zâne bune îndrăgite de locuitorii satelor românești. Este cunoscut că numele Dianei Sancta din Sarmizegetusa  a fost adaptat local, devenind Sânziana (San(cta) Diana). Așadar, Ziua Sânzienelor, sau Drăgaica, sărbătorită la 24 iunie, are la origine cultul roman pentru zeiţa Diana, fiica lui Jupiter și soră geamănă a lui Apollo, protectoare a câmpurilor, animalelor și aducătoare de vindecări miraculoase. După ce Apollo a ajuns să fie considerat o personificare a Soarelui (Helios), Diana a devenit, la rândul său, o reprezentare a astrului Nopții, a Lunii (Selena). Foarte important: În anul 2022, data de 24 iunie a fost aleasă să fie Ziua Iei. Conform vechilor tradiţii populare, frumoasele și bunele Sânziene erau îmbrăcate în cămăși cu altiță, adică în ie, piesa principală a costumului popular românesc. În Noaptea de Sânziene se culeg flori şi ierburi utilizate în medicină și chiar în arta culinară. 

”Cămășile de patrimoniu care m-au fascinat și inspirat se află în colecțiile unor muzee de profil din țară – Muzeului Satului ”Dimitrie Gusti” din București, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul de Etnografie, Istorie și Artă Plastică din Lugoj. De o mare valoare de patrimoniu sunt și cămășile din colecțiile private: Stela Moldovanu (Chișinău) – fondatoarea Cominității MăiestrIA; Elena Rentea (Bruxelles), Laura Diaconu (Constanța), Drăgaica Roșie (București) sau din colecția Ie Vie, dar de departe cea mai impresionantă colecție de costume populare din Banat este colecția Etnografică Marius Matei (Timișoara). Mi-au servit drept izvod și cămășile de inspirație bănățeană, recent cusute de Diana Ciobanu (Chișinău)”, a evidențiat Mariana Andone.

Colecția MaryAndo 2023 are următoarele secțiuni:

Byzantion, Căliță ocolită cu flori, Fantezie, Poem, Floralia, De poveste, Creanga de aur, Pomul vieții și merele de aur, Pomul vieții și pasărea măiastră, Soarele și luna mi-au ținut cununa, Poezie I, Poezie II, Poezie III, Armonie, Labirint, Crucițe, Cununa, Sânzâiana, De Mireasă, Simfonie I, Simfonie II, Roze. Sunt prezentate, pentru amatorii de rarități, extrem de valoroase casete de bijuterii din ou de struț cu decor încrustat și foiță de aur de 24 k, inspirat de altițe cusute manual în vremuri de demult.

Incursiunea în universul artei Marianei Andone – o veritabilă antropologie culturală -, prilejuiește, deopotrivă, posibile referiri la prestigioase opere literare ale literaturii române: Balada ”Miorița”, poemul ”Nunta Zamfirei” de George Coșbuc, ori poemul ”Ritmuri pentru nunțile necesare” de Ion Barbu – o artă poetică -, scrisă pentru a desluși tainele nunților de cunoaștere: Venus – Mercur – Soare.

”Și pe mine m-a fascinat strălucirea altițelor solare create acum peste 100 de ani de femeile din zonă [satul Cașin, Bacău – în apropierea căruia se întâlnesc cele trei ținuturi ale personajelor din Miorița], venite din neamul mocanilor munteni de la Rucăr și Dragoslavele – pe care le-am descoperit prin intermediul Comunității online «La blouse Roumaine»! Schimbul de elemente culturale care se regăsește în camașa care m-a inspirat pentru două creații în coaja de ou, având decorul cel mai bogat, se explică prin venirea şi plecarea turmelor dintr-un posibil drum vrâncean – cel al transhumanței-, al ciobanilor cu turmele de oi. Unicitatea izvodului de la începutul secolului trecut este determinată de îmbinarea broderiei cu fir metalic auriu și arnici negru, ca pe cămășile din zona Muscel, cu mânecile din tull brodat – similar cămășilor din Șcheii Brașovului”, a conchis Mariana Andone.

Carmen Fărcașiu