Expoziţie-eveniment, la Cluj-Napoca: „Aurul şi argintul antic al României”

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei contribuie cu 61 de piese la expoziţia „Aurul şi argintul antic al României”, organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României. Cele mai importante capodopere ale orfevrăriei pre- şi protoistorice sau de epocă clasică din colecţiile a 31 de muzee din ţară vor fi expuse şi la Cluj-Napoca, expoziţia fiind găzduită de Muzeul de Artă (Palatul Banffy), începînd de miercuri, 4 februarie.

„Expoziţia – eveniment reuneşte 1.004 piese arheologice ce acoperă o perioadă cuprinsă între  mileniul al V-lea î. Chr. – secolul al VII-lea d.Chr., toate descoperite pe teritoriul României. De la podoabe la însemne de prestigiu sau ale sacralităţii, piesele ilustrează «multiplele faţete îmbrăcate» de metalele preţioase. Extraordinara bogăţie a spaţiului intracarpatic în artefecte lucrate din aur şi argint a fost adesea subliniată de specialişti şi apreciată de public, iar numărul impresionant de astfel de piese este cu greu egalat de un alt spaţiu european. Piesele Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei prezente în expoziţie ilustrează un interval istoric generos. Astfel, piesele de epoca bronzului din partimoniul MNIT sînt reprezentative pentru două paliere cronologice: perioada mijlocie (1900-1500 î. Chr) şi cea tîrzie (1500-1100 î. Chr) a epocii bronzului. Pentru prima secvenţă culturală se remarcă o superbă  brăţară  torsionată  de  aur,  avînd capetele spiralate,  iar pentru cea de a doua, două diademe de aur,  lucrate dintr-o  bară  cu  profil  rotund,  avînd  la  fiecare  capăt  cîte  două  frunze  lanceolate. Printre exponatele MNIT se numără şi unele aparţinînd epocii dacice. Alături de piese disparate descoperite pe teritoriul Transilvaniei, vor fi expuse şi cele din tezaurele de piese din argint de la Sărmăşag (jud. Sălaj) şi Cojocna (jud. Cluj). Descoperit, probabil, în secolul al XIX-lea, tezaurul dacic de la Cojocna (sfîrşitul sec. II – prima jumătate a sec. I î.Chr.) este format din 3 fibule cu noduri, dintre care două pereche, un colier lanţ cu pandantive şi un fragment dintr-o brăţară polispiralică de argint. Piesele, cel mai probabil făceau parte dintr-o garnitură a unui costum folosit în cadrul unor ceremonii religioase” – precizează specialiştii muzeului clujean de istorie.

Potrivit acestora, un loc important în expoziţie îl ocupă şi descoperirile aparţinînd Epocii Migraţiilor, MNIT contribuind cu 20 de piese de excepţie, între care se remarcă inventarul funerar al unei „prinţese” gepide, descoperit în 2007, cu ocazia construirii centrului comercial Polus-Center din comuna Floreşti. Fastuosul mormînt conţinea aproape în totalitate obiecte din aur de mare fineţe. Piesele de port (cataramă, ace de prins veşminte), dar mai ales podoabele (cercei cu cap poliedric ajurat, colier format din nouă pandantive ornamentate cu granate roşii – almandine) sînt splendide realizări ale orfevrăriei epocii migraţiilor. Prin bogăţia şi diversitatea obiectelor de inventar mormîntul aduce noi contribuţii referitoare la moda aristocraţiei feminine din a doua jumătate a secolului al V-lea.

De asemeni, printre exponatele MNIT se numără şi piese provenite din  tezaurele Evului Mediu timpuriu sau Antichităţii tîrzii, respectiv cele descoperite la  Apahida şi Cluj-Someşeni.

Expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” va putea fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca pînă în data de 22 martie a.c.