Export de lumină pe axa Cluj-Cornova

Peste 3000 de cărţi care prisoseau în bibliotecile unor clujeni şi-au regăsit menirea în stînga Prutului, acolo unde savantul Dimitrie Gusti scruta înţelesul universului satului românesc pentru a instituţionaliza ceea ce numim astăzi sociologia.

Cornova- un sat ascuns printre colinele din centrul Basarabiei. În 1931 a fost ales de Dimitrie Gusti să facă obiectul unei ample cerectări monografice, la care au luat parte nu mai puţin de 55 de cercetători din Bucureşti. În semn de recunoştinţă pentru această expediţie monografică, de natură să popularizeze satul basarabean în înteg spaţiul românesc, la 9 august 1931, Consiliul sătesc Cornova îi oferă lui Dimitrie Gusti titlul de cetăţean de onoare al Cornovei. Organizator şi participant activ al expediţiei din 1931 de la Cornova, Dimitrie Gusti a lăsat o brazdă adîncă în memoria acestui sat. S-a înrudit cu el atunci, participînd la nunta unor tineri din Cornova ca naş şi desigur, prin faptul că a contribuit la propagarea imaginii acestui sat.

După 81 de ani de la expediţia lui Dimitrie Gusti, Cornova a fost aleasă de un grup de studenţi basarabeni care studiază la Cluj-Napoca să primească o rază de lumină a tiparului şi culturii româneşti.

Tinerii fac parte din asociaţia Grupul de Iniţiativă Basarabeană(GIB) Cluj, una dintre cele mai active şi respectate asociaţii studenţeşti din România. Aceştia au iniţiat încă de anul trecut campania “Fii ambasador al culturii, donează o carte peste Prut!’’, în cadrul căreia au adunat 3000 de volume. ‘’Cărţile au fost donate de cetăţenii inimoşi care au dorit să îşi aducă aportul la dotarea bibliotecilor de peste Prut, care deservesc foarte mulţi tineri şi în special copii. Această acţiune reprezintă o tradiţie pentru organizaţia noastră şi, astfel, dorim să contribuim la sprijinirea procesului de educaţie şi de consolidare a culturii româneşti, prin suplimentarea cărţilor în limba română existente în bibliotecile din Republica Moldova, al căror efectiv este la ora actuală sub 30%. Cu această ocazie, dorim să le mulţumim tuturor cetăţenilor care au răspuns pozitiv la această iniţiativă şi au făcut un gest de solidaritate, donînd cărţile de care nu mai aveau nevoie. Cultura şi cartea răspîndită sînt salvarea unei educaţii corecte. Organizaţia noastră îşi propune să continue acest proiect pentru ca şi alte biblioteci să poată mări fondul de carte în limba română’’, a declarat preşedintele Grupului de Iniţiativă Basarabeană Cluj-Napoca, Cristina Răileanu.

După strîngerea cărţilor, reprezentanţii GIB au început demersurile pentru a obţine actele necesare transportării cărţilor în Basarabia. Să duci cărţi în Basarabia nu e deloc simplu. Studenţii spun că a fost nevoie de zeci de acte şi avize de la diverse ministere. În plus, fiecare carte a trebuit inventariată după titlu, autor, an apariţie, ISBN. O muncă de luni de zile, drumuri şi multă birocraţie.
Toate acestea nu au mai contat cînd s-a văzut emoţia celor 130 de copii ai Şcolii ‘’Paul Mihail’’ din Cornova, destinatarii finali ai întregii campanii.
Ca mulţumire, întreaga şcoală i-a primit pe donatori cu pîine şi sare, după care au pus în scenă un mic program artistic axat pe tradiţiile din zonă.

“Ne bucură faptul că, dintre toate şcolile din Moldova, gimnaziul noastru a fost ales să primească această donaţie extrem de importantă’’, a spus Ion Bodrug, directorul Gimnaziului Paul Mihail’’ din Cornova, ţinînd, totodată, să le mulţumeasă donatorilor pentru gestul făcut.
Printre cei care au ţinut să le mulţumească personal pentru donaţia de cărţi s-a numărat şi primraul comunei Cornova, Ştefan Roşca. “Această acţiune nu face decît să întărească patrimoniul cultural al şcolii noastre”, a punctat edilul.

Cu ochii spre Cluj-Napoca
Chiar dacă distanţa între Cluj-Napoca şi Cornova este de nu mai puţin de 500 de kilometri, elevii, care zilele trecute s-au bucrat de sosirea coletelor cu literatură istorie şi artă românească, văd în oraşul de sub Feleac o adevărată oportunitate. Mulţi dintre elevi spun că o să se străduiască să înveţe bine, pentru a putea reuşi să devină studenţi la Cluj-Napoca. “Sînt tineri din sat care au terminat aici, după care au studiat la Cluj-Napoca. Acum au o fiecare o profesie şi un statut social deosebit. Unii dintre ei s-au întors în Moldova, alţii însă au rămas în România, unde au rezultate excelente. Vrem şi noi să ne formăm la Cluj-Napoca, pentru a ne găsi apoi un rost în viaţă’’, spun cîţiva dintre urmaşii răzeşilor din Cornova.

Gimnaziul “Paul Mihail” nu este doar un loc unde tinerii din Cornova sînt ajutaţi să facă facă paşi în viaţă. Acesta este şi un adevărat creuzet al culturii basarabene şi tradiţiilor româneşti.
Astfel, în incinta şcolii funcţionează un muzeu la satului, care adăposteşte o colecţie impresionantă de obiecte etnografice din zonă.

De asemenea, continuitatea meşteşugului popular e asigurată în şcoală prin  activitatea cercului de sculptură în lemn şi a celui de creaţie textilă în cadrul cărora elevii însuşesc şi execută elemente tradiţionale ale artei populare româneşti.
“Ce poate fi mai frumos decît să vezi că din mîinile tale ia naştere ceva, mai întîi nedefinit, iar apoi din ce în ce mai clar, pînă cînd ai în faţă ceea ce ţi-ai dorit. Multi dintre acei copii participă la aceste cercuri cu speranţa că în viitor vor ajunge mari artişti, iar mulţi încearcă să se perfecţioneze’’, spune profesoara Aglaia Leva, coordonatoarea cercului de creaţie textilă.

Localitatea Cornova se află în raionul Ungheni, avînd aproximativ 1100 de suflete. Legenda spune că numele satului vine de la corn bătrîn care creştea pe un deal din împrejurimi. Într-un an, pe vremea lui Ştefan cel Mare, a fost o secetă mare, secaseră izvoarele, totul se uscase, doar cornul rămăsese verde. Ostaşii domnitorului au ajuns la acel corn, obosiţi. S-au odihnit la umbra lui, şi-au potolit foamea cu pomuşoarele din copac. În cinstea acestui corn, satul a fost numit Cornova.

De-a lungul vremii, Cornova a dat multe personalităţi, care şi-au desfăşurat activitatea prin diverse zone ale lumii. Printre acestea se numără Paul Mihail, al cărui nume îl poartă astăzi gimnaziul din sat. Paul Mihail a fost a fost un teolog, memorialist şi istoric român, membru de onoare al Academiei Române. Este autorul a zeci de lucrări şi studii de istorie şi spiritualitate românească.

Prin studiile sale istorice, a adus o contribuţie importantă la descoperirea şi studierea surselor medievale ale istoriei naţionale, fiind cel dintîi cercetător român al arhivei metocului Sf. Mormînt din Istanbul (Constantinopol). Multe din documentele inedite pe care le-a descoperit şi publicat, ca şi unele manuscrise şi obiecte de artă, le-a dăruit Bibliotecii Academiei Române, Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi, Arhivelor Statului din Iaşi, Institutului de Istorie din Iaşi. În alte lucrări se ocupă de legăturile bisericeşti româno-ruse, studiul manuscriselor slave şi româneşti, circulaţia vechilor tipărituri româneşti.

C. PURIŞ