Expertul în afaceri europene Dan Luca: Încă vedem la oameni politici români o abordare de țară care nu e în UE

Expertul în afaceri europene, Dan Luca, vorbește într-un interviu acordat ziarul Făclia despre alegerile ce urmează să aibă loc în luna Iunie pentru Parlamentul European și spune care ar trebui să fie proiectul de țară al României în următoarea legislatură europeană. El atinge și subiectul Cluj-Napoca, precizând că pachetul Cluj atrage. „Atrage din intern, dar atrage și din extern. Dacă mergeți pe străzile Clujului, lumea vorbește engleză, franceză, de la tânăr la bătrân. Strategia pe care a avut-o Clujului de acum vreo 20 de ani este – și țin minte că erau multe discuții și în mediul academic, instituțional sau în mediu nonguvernamental – de a clădi un brand puternic Cluj pe spațiul universitar”, spune Dan Luca.

Rep: Domnule Dan Luca, în 9 iunie, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene sunt așteptați la urne pentru a-și alege reprezentanți în legislativul european. Ce ar trebui să aducă aceste alegeri pentru Uniunea Europeană?

Dan Luca: În primul rând, odată la cinci ani se ia un puls real al societății europene. Așa cum știți, sunt practic 27 de alegeri naționale, care se încheie în duminica de 9 iunie, când tragem linie și vedem ce a ieșit la nivel european. E foarte important ca aceste doctrine și partide politice să știe unde sunt, în mod real, ce număr de eurodeputați vor avea în următorii cinci ani, dar, în același timp, și care va fi proiecția în fiecare țară membră. Deci, vedem câți au socialiștii, câți au liberalii, câți au verzii.

Ceea ce se întâmplă nou de data aceasta sunt acești extremiști, antieuropeni, populiști, spuneți-le cum doriți, care au diferite nuanțe: unii politicieni întreabă dacă chiar avem nevoie de acest proiect european, alții spun direct că trebuie să distrugem Uniunea Europeană din interior. Avem și eurodeputați din această legislatură și vom avea probabil și mai mulți în viitor. Aceștia sunt în Parlamentul European cu intenția să distrugă Uniunea Europeană din interior, un pic cum a fost, vă amintiți un pic, înainte de Brexit, când anumiți eurodeputați din Marea Britanie au forțat ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și au și reușit. Nu cred că se va pune problema unei astfel de proceduri în niciuna dintre cele 27 de țări în următorii ani, dar e bine să avem în vedere această metodologie, aș spune, și acest deziderat al unor eurodeputați. Avem unele țări foarte, dacă pot să spun așa, antieuropene și care chiar militează foarte puternic. Nu e chiar o majoritate, dar avem un număr consistent de eurodeputați, un procent puternic. Vedem că anumite partide sunt chiar la putere în unele țări. Practic, bătălia mare – și cred că e prima dată când există de fapt această bătălie – între cei care doresc o integrare și o accentuare a direcției de integrare europeană și antieuropeni. Și nu pot să zic că-i 50-50%, dar e foarte important și dacă sunt 30% antieuropeni. În aceste condiții, într-un legislativ se poate bloca tot sistemul.

Rep: Are resurse la ora actuală Uniunea Europeană să elimine acest fenomen sau să-l contracareze?

Dan Luca: Eu zic că are resurse, atât timp cât are curaj să spună lucrurilor pe nume. Proiectul european nu e un proiect în care trebuie să fii mic, să taci și să te ascunzi. Trebuie să se spună răspicat ce fel de Europa vrem. Vedem că a pune împreună resursele e important. Împreună avem o structură de guvernare a continentului, a societății europene, împreună facem față problemelor care se ivesc și vă amintesc, bineînțeles, pandemia sau războiul din Ucraina. Deci, eu cred că nici nu se pune problema în termenii dacă are sau nu resurse. Uniunea Europeană trebuie să găsească aceste resurse și să nu uităm că, de fapt, aceasta nu este o bulă de Bruxelles care decide pentru noi. De fapt, sunt, împreună cu cele 27 de țări membre, și aici nu doar executivul, ci chiar și legislativele, parlamentele naționale, care trebuie să meargă în direcția respectivă. Deci, trebuie un proiect european care nu este fondat doar pe Bruxelles și pe instituțiile europene, ci trebuie să fie mult mai multă colaborare cu guvernele și cu parlamentele naționale, așa cum e stipulat în Tratatul de la Lisabona.

Rep: În afară de euroscepticismul acesta și antieuropenism, cu ce alte provocări se confruntă Uniunea Europeană în prezent?

Dan Luca: Depinde cum privim. La nivel instituțional, avem 27 de țări și se pune problema – chiar comisarul, vicepreședintele Jurová a spus – că nu vom putea găsi o soluție să avem un executiv cu 35 de comisari europeni, de exemplu. Deci, sunt întrebări instituționale, care, hai să fim sinceri, foarte puțin privesc cetățenii. Dar dacă ne referim la cetățeni și la impact, bineînțeles că trebuie să ne reîntoarcem la proiectul european, un proiect de dezvoltare, un proiect de dezvoltare economică. Deci, trebuie să vedem economia europeană, în special industria, și trebuie să vedem cum putem lucra împreună pentru a da mai mult cetățenilor – mult trece prin stomac, cum se spune. Bineînțeles că există și alte crize. Bănuiesc că una dintre problemele care următorii 5 ani o aduce este această criză a emigranților, deci trebuie să discutăm, real. În ultimii zece ani – și ați văzut că era un scandal mare, de exemplu în 2015, când Angela Merkel era aproape să-și piardă poziția de cancelar – această problemă încă nu s-a tranșat.

Trebuie să vedem entitatea aceasta europeană ca un tot unitar și să vedem cum să avem o politică coerentă de migrație, așa cum este, de exemplu, în Statele Unite. Noi trebuie să privim tot mai mult proiectul european ca pe un proiect de „țară europeană”, dacă pot să spun așa, în care – și ați văzut că s-a lansat și se discută tot mai mult de această autonomie strategică – să vedem cum putem să ne gestionăm continentul cu resursele proprii, inclusiv resursele minerale, construcție, absolut tot, capacitatea de cercetare, de producție. În același timp, se vorbește și de a avea acest bloc european – autonomie strategică deschisă –, adică deschisă la parteneriate comerciale cu alte continente și, bineînțeles, deschisă la investiții. Deci, continentul european trebuie să fie mult mai atractiv pentru investiții din America sau din alte continente. În momentul de față nu este, fiindcă are o legislație de multe ori greoaie, segmentată și, ar spune unii, verdecare blochează, de obicei, această competitivitate. E o discuție foarte amplă și în același timp doctrinară între o Europă verde și o Europă competitivă. Multă lume spune, și foarte real, că se pot face ambele. Da, dar până în momentul de față nu am găsit soluția să le facem. Deci, o să vedem măiestria următorilor 5 ani, care va duce la o creștere a competitivității și, în același timp, la a păstra direcția de înverzire a continentului.

Rep: Care ar trebui să fie proiectul României în următoarea legislatură europeană? Care să fie prioritățile europarlamentarilor români care vor primi mandat la Bruxelles?

Dan Luca: Trebuie văzut foarte clar ce se poate face și ce nu se poate face. A spune și a lansa proiecte fabuloase, că România va fi cel mai mare spațiu al cercetării, de exemplu, e ceva nefondat, haideți să fim sinceri. Trebuie să fim foarte realiști, trebuie să discutăm mai ales la nivelul partidelor politice, la nivelul instituțiilor românești. Nu trebuie doar o discuție cu 33 de eurodeputați care vor fi aleși, despre care sunt prioritățile, ci trebuie să analizăm situația începând de la resurse minerale până la producție, până la cercetare. Cred că trebuie continuat în mod evident cu infrastructura. Problema e cum accelerăm infrastructura, bineînțeles, rutieră, dar și feroviară, care-i mult mai deficitară decât cea rutieră. Acestea sunt niște proiecte care trebuiau făcute acum 25-30 de ani și pe care nu le mai discutăm. Trebuie pur și simplu mers în direcția respectivă. Trebuie adusă mult mai multă producție industrială în România. Cred că avem nevoie de așa ceva pentru a avea locuri de muncă și, bineînțeles, aici nu spun că trebuie aduse industrii vechi. Trebuie găsite industrii bune, care au început să apară în unele orașe, dar trebuie mult mai mult. Trebuie văzut cum joacă România în contextul acesta: Uniunea Europeană și alte continente. Există anumite inițiative cu țările asiatice, cu țările africane, dar trebuie să mergem pe concret, să vedem ce înseamnă. Adică dacă un eurodeputat este în comisia mixtă IU Vietnam, cum poate să ajute în mod real, adică nu doar că are o idee bună, ci și cum se pune ea în practică. Sunt multe dosare în lucru și vor fi multe dosare. Acestea trebuie discutate foarte real și cu țara, cu ce proiecte de țară avem. E foarte important să avem o discuție reală, nu o utopie, că nu ajungem niciunde. Bine, trebuie să și visăm un pic, dar să fim în același timp foarte realiști, adică o viziune și o strategie adaptată.

Rep: Astăzi a fost ultima zi de depunere a candidaturilor, a listelor cu candidați pentru Parlamentul European. Cum vedeți propunerile făcute de partidele din România pentru Bruxelles în ceea ce privește calitatea resursei umane? A crescut? Sunt oameni mai pregătiți, mai competenți, mai cu viziune față de legislaturile care au fost din 2007 până în prezent?

Dan Luca: Am văzut listele. Aproape că pot să anticipez cam ce rezultat va fi de pe fiecare listă, văzând un pic procentajele care sunt vehiculate mai ales în presă. E un mixt între oameni cu experiență, care au făcut deja un mandat sau chiar două în Parlamentul European, și oameni noi, tineri, ceea ce e bine. E greu să spui că de fapt acela e bun sau nu e bun ca politician, fiindcă: ce înseamnă politician? Conduci mai multe rapoarte și te implici sau ai un suport foarte bun în țară, ca organizație? Se zice că e bine să le ai pe amândouă. Am văzut că sunt foarte mulți oameni foarte reprezentativi pentru partidele politice din care provin. Deci, s-ar privilegia practic această notorietate și acești oameni de partid, oameni care pot să aducă voturi și bănuiesc că în campania electorală vor fi utilizați foarte mult acești eurodeputați ca să meargă pe teren, în special în circumscripțiile din care provin. Cred că e o idee bună. Majoritatea țărilor fac același lucru. E greu să zici, în momentul de față, cine va fi. Depinde și în ce comisie va intra persoana respectivă, depinde și ce staff va avea în juru-i, depinde și cum va colabora. Haideți să fim foarte sinceri! Delegațiile naționale ale unui partid politic sunt sub 1% din Parlamentul European, deci, automat, îți trebuie coaliții, îți trebuie prietenii, și nu doar din țară, ci și din alte țări, din aceeași regiune, din aceeași doctrină. Deci, și aici e un joc foarte important, de a relaționa cu alți eurodeputați, de a vedea care sunt interesele comune în zonă sau pe alte platforme politice. Important e ca deputații să înțeleagă că se pot face multe lucruri de la Bruxelles, dar, în același timp, nu se poate face orice, adică trebuie să vezi care e responsabilitatea ta ca legislativ european și după aceea să ai un plan foarte clar cu colegii. Nu poți să faci singur nimic. Bineînțeles că va fi foarte important ca ei să continue să comunice cu țara, nu doar cu partidul, să explice, să treacă peste a utiliza doar „am adus milioane de euro României” – niște jargoane care blochează o comunicare cu cetățeanul. Să explice mai clar ce se poate face, să explice mai clar ce nu se poate face, să explice clar care e potențialul românesc, să identifice anumite potențiale. Deci, trebuie o implicare, o implicare mult mai amplă, și să explice mult mai clar și mai coerent activitatea unui eurodeputat, nu doar înainte de alegerile europene sau înainte de campania aceasta de poziționare. Tot timpul. Inclusiv să înceapă din septembrie, să spună astfel încât să înțelegem ce se poate face pe fiecare proiect, că-i digital, că-i agricultură, că-i cu sănătatea. Și haideți să vedem ce se poate face și cum putem aduce, prin această legislatură mai bună pentru România, inclusiv creșterea economică. Nu e ușor de făcut, dar cam pe acolo ar trebui să mergem.

Rep: Deja România are experiență destul de bună în Uniunea Europeană. Din 2007 până în prezent a trecut un număr important de ani ca membră a Uniunii Europene. Cum se vede de la Bruxelles procesul acesta de integrare a României în structurile europene? În ce măsură a reușit România să parcurgă acest proces și să se integreze efectiv din momentul aderării și până acum?

Dan Luca: Nu vom povesti pașii, ce s-a întâmplat după 2007. S-a făcut ce se putea face. Atâta s-a putut. Că se putea mai mult? Bineînțeles, dar cred că fiecare țară, fiecare partid politic poate să spună același lucru. Mai important e ce s-ar putea face de acum încolo și cred că potențialul e enorm. România trebuie să aibă un discurs și o abordare de țară membră. Încă vedem la oameni politici români și chiar și la specialiști o abordare de țară care nu e în Uniunea Europeană. Nu! Suntem la masa discuțiilor. Discutăm împreună cu Austria, Franța și Germania tot ce e la nivel european. Trebuie să știm când discutăm, trebuie să știm când să fim diplomați, trebuie să știm cum să facem coaliții. Este, de cele mai multe ori, un vot politic. Trebuie să fim realițăti. Toată lumea e o minoritate la nivel european. Așa trebuie să gândim. Nu îți vrea nimeni răul, deci nu trebuie să stigmatizăm că cineva ar face-o. Nu, vor binele lor, al țării respective. Acuma că dacă în contextul acela de ambuteiaj e o decizie defavorabilă pentru tine, asta e! Ți-o asumi. Dar trebuie să anticipezi. Trebuie să ai oameni care înțeleg discuțiile acestea multilateral, care sunt discuții foarte complexe, de multe ori cu istorii chiar înainte de a adera România. Trebuie să îți fixezi niște domenii strategice pentru România, care să fie realiste, după cum am spus, și apoi trebuie să ai ambasadorii tăi care pot să le promoveze și să urmărească dosarele respective, iar acestea nu sunt dosare de o zi sau două, deci trebuie să ai un plan de dezvoltare pentru fiecare idee. De multe ori, de la o idee și până la implementare, chiar și legislativă, sunt doi sau trei ani. Deci, trebuie să avem această capacitate. Noi trebuie să dezvoltăm această capacitate de a aborda sustenabil majoritatea dosarelor. Nu putem să le abordăm doar ad hoc, când vrem noi. Nu! Fiindcă ceilalți le abordează în fiecare zi. Dacă noi intrăm într-o cultură a dialogului permanent pe toate dosarele și alocăm această resursă umană care e capabilă la nivel instituțional să facă față, cred că vom fi o țară bună în Uniunea Europeană. Bun, nu vom fi Olanda, nu vom fi Germania, dar vom fi bine, așa cum, de exemplu, România e un partener foarte solid în cadrul NATO, de care nimeni nu întreabă când a intrat. Deci, așa trebuie să devină o normalitate România în Uniunea Europeană, așa cum, la început, a fost o problemă și pentru Spania și Portugalia când au aderat. Dacă te uiți puțin pe ce a făcut Spania pe infrastructura rutieră și pe cea feroviară, a fost fantastică Uniunea Europeană!

Rep: Clujul se vede de aici ca un reper pe harta Uniunii Europene. Găzduiește foarte multe manifestări care se înscriu în agenda europeană, vin foarte mulți oficiali, comisari europeni vizitează Clujul, participă la tot felul de reuniuni. Cum se vede de la Bruxelles capitala Ardealului, să spunem așa?

Dan Luca: Clujul e văzut foarte bine de la Bruxelles. Un brand puternic. Lumea știe de Cluj. Bun, acum veți zice: „Ce știe de Cluj?”.Vorbim de un festival gen Untold sau echipe de fotbal sau că are o echipă mare de IT-iști de vreo zece, douăzeci, cincizeci de mii de IT-iști, că-i un spațiu al dezvoltării domeniului imobiliar? Ce se vede? Pachetul Cluj atrage. Atrage din intern, dar atrage și din extern. Dacă mergeți pe străzile Clujului, lumea vorbește engleză, franceză, de la tânăr la bătrân. Sunt mai ales tineri, deci e un oraș al tineretului, al tineretului european, internațional. Mulți studenți vin la Cluj fiindcă se simt bine și, bineînțeles, deoarece găsesc un spațiu academic performant. Strategia pe care a avut-o Clujului de acum vreo 20 de ani este – și țin minte că erau multe discuții și în mediul academic, instituțional sau în mediu nonguvernamental – de a clădi un brand puternic Cluj pe spațiul universitar. Și asta s-a întâmplat. E o strategie bună și o implementare bună. S-ar putea face și mai mult? Bineînțeles. Contează foarte mult, cum am spus, infrastructura și nu poate Clujul să evite anumite dezvoltări. Și nu în sensul că le evită, ci în sensul că trebuie să se implice. Clujul este mai mult decât un pol local sau regional, e un pol european. Trebuie să aibă grijă nu doar să fie foarte multe curse de avion, lucru care este fantastic și aeroportul merge foarte bine și sunt ofertele foarte bune. Trebuie să fie legătura aceasta internă cu autostrăzile și conectare rapidă de orașele mari din zonă și, bineînțeles, o dezvoltare pe feroviar, care e dificilă și nu știu cât Clujul se ocupă de treaba asta. Cred că ar trebui să fie o prioritate a consiliului local și, bineînțeles, a consiliului județean de a dezvolta în zonă o infrastructură feroviară, care ar ajuta. Cred că ar trebui mai multă implicare în proiectele regionale decât doar în cele locale.

Rep: Cum vedeți această suprapunere a alegerilor locale cu cele europarlamentare? Ajută într-un fel sau altul toată comunicarea venită dinspre Bruxelles sau diluează mesajul european?

Dan Luca: Cum am spus deja, sunt alegeri europarlamentare care sunt și alegeri naționale. Pe liste sunt aceleași logouri de la partidele naționale, nu de partidele europene, candidații sunt români. Pe liste nu cred că am identificat niciun străin sau fără naționalitate română. Probabil va avea un impact asupra numărului de persoane care votează. Așa cum știm, de obicei, la nivelul alegerilor europene votează mai puțină lume, deci, din punctul acesta de vedere, avem mai multă implicare civică în procedura de vot. Asta deja ajută. E bine, într-un fel, că nu sunt pe aceleași liste. Dacă aveam consecutiv locale, europene, găseam poate aceleași persoane de la aceleași partide politice. Cel puțin, prin această procedură nu avem așa ceva. Că va fi mai bine sau mai rău? E o încercare interesantă. Vedem ce va ieși. Sper ca numărul de persoane care votează să fie mai mare. În rest, asta e. Ați văzut acum că sunt multe parfumuri locale, mai ales la locale, cu alianțe, cu tot.

Interviu realizat de Cosmin PURIȘ