Evenimente dedicate Zilei Culturii Naționale la Cluj-Napoca

Școala de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca va marca Ziua Culturii Naționale printr-un spectacol organizat joi, 13 ianuarie 2022, de la ora 17.00, în Sala “Tudor Jarda”.

Evenimentul propune o serată muzicală, susținută de experții Scolii Populare de Arte, Olga Bordaș, Dana Liliana Ciucă, Ioan Dordoi, Ciprian Poenar, împreună cu cursanții acestora, care vor trece trece în revistă toate genurile muzicale, de la folclor instrumental românesc, muzică clasică, muzică ușoară, romanță, dans popular românesc, cu Ansamblul Folcloric “Vatră de dor”, al Școlii de Arte “Tudor Jarda”, coordonat de Expert Viorel Dragomir, până la poeziile marelui poet, Mihai Eminescu, recitate de Expertul Clasei de Actorie, Ruslan Bîrlea. Acompaniază Taraful „Rapsozii Ardealului”, al Scolii de Arte “Tudor Jarda”. Cu această ocazie vor fi expuse și lucrarile premiate la Concursului Național de Pictură, Grafică și Ceramică, Focus, ediția a XII-a, desfășurat online, în perioada 3-14 decembrie 2021, concurs coordonat de Experții Grigore Găurean și Victor Gh. Apostu.

Un alt eveniment dedicat Zilei Culturii național va avea loc la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Este vorba de expoziția „Cuvinte și lucruri. Desenele corespondenților la anchetele lingvistice indirecte ale Muzeului Limbii Române”, organizată de Institutul de Lingvistică și Istoriei Literară „Sextil Pușcariu” din cadrul Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 14 ianuarie 2022, ora 13 în Sala Mare a

Muzeului Etnografic al Transilvaniei, invitații find dr. Gheorghe Mândrescu, dr. Ion Cuceu și curator cs III dr. Cosmina-Maria Berindei.

În perioada cuprinsă între anii 1922–1937, Muzeul Limbii Române din Cluj-Napoca, instituție înființată în 1919, pe lângă universitatea românească din capitala Transilvaniei, trimitea către intelectualii din satele Românei Mari opt chestionare ce au constituit ancheta lingvistică indirectă, concepută de Sextil Pușcariu pentru consemnarea faptelor de limbă vorbită. Temele acestor chestionare au fost: Chestionarul I. Calul (1922), Chestionarul II. Casa (1926), Chestionarul III. Firul (1929), Chestionarul IV. Nume de loc și nume de persoană (1930), Chestionarul V. Stâna, păstoritul și prepararea laptelui (1931), Chestionarul VI. Stupăritul (1933), Chestionarul VII. Instrumente muzicale (1935), Chestionarul VIII. Mâncări și băuturi (1937).

Tributar metodologiei „Wörter und Sachen”, manifestată la începutul secolului al XX-lea mai ales în filologia germană și care susținea că studierea cuvintelor, în vederea stabilirii etimologiei și a istoriei lor, trebuie să se facă în strânsă legătură cu studierea artefactelor și a tuturor aspectelor culturale din care acestea fac parte, Sextil Pușcariu i-a încurajat pe corespondenții participanți la anchetele Muzeului să-și ilustreze răspunsurile, oferind nu numai informații lingvistice, ci și desene, atunci când îndemânarea lor artistică le permitea. Caietele de anchetă au reunit, astfel, reprezentări grafice privind universul tematic al chestionarelor, oferind mărturii etnografice de la începutul secolului al XX-lea, unice prin expresivitatea lor genuină.

Expoziția conține desene din fondul de răspunsuri la chestionarele Muzeului Limbii Române, completate cu câteva desene din fondul de răspunsuri la chestionarele Muzeului Etnografic al Transilvaniei la care au participat, în mare măsură, aceiași corespondenți.

Expoziția va fi organizată în cadrul Grantului de cercetare realizat cu sprijin financiar din Fondul Recurent al Donatorilor, aflat la dispoziţia Academiei Române şi gestionat prin Fundaţia „PATRIMONIU” GAR-UM-2019-I-1.5-5, Biblioteca digitală a răspunsurilor la Chestionarele Muzeului Limbii Române. Sistem integrat de gestiune și metadatare (BIBLIO – MLRom), Contract numărul 359C /15.10.2019.

Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, adică în urmă cu 10 ani. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). „Fiind foarte român, Eminescu e universal”, spunea poetul Tudor Arghezi

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut