Eveniment numismatic: Monedă omagială din aur în memoria unui mare sculptor român

Începând cu data de 30 octombrie 2023, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 150 de ani de la nașterea lui Dimitrie Paciurea.

Moneda este din aur, cu titlu 900‰ și greutate de 6,452 g.

Aversul monedei redă una dintre sculpturile lui Dimitrie Paciurea, „Gigantul”, inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2023”.

Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura și anii între care a trăit Dimitrie Paciurea ,,1873” și „1932”, alături de una dintre operele acestuia, „Himera Văzduhului”.

Monedele din aur vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoţite de broşuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 3.200,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din aur cu tema 150 de ani de la nașterea lui Dimitrie Paciurea au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica http://www.bnr.ro/Numismatica-726.aspx.

Considerat de criticul de artă Luiza Barcan drept cel mai reprezentativ sculptor al avangardei din România, Dimitrie Paciurea, contemporanul lui Brâncuşi, s-a născut în 1873, la Bucureşt.

A absolvit Şcoala de Arte şi Meserii, secţia Mecanică, apoi Sculptură, în clasa lui Vladimir Hegel, Bucureşti, în 1894. A mai studiat la Şcoala de Arte Decorative şi Industriale, Paris, Franţa şi Şcoala de Belle-Arte, atelierul lui Gabriel Thomas, apoi al lui Jean-Antoine Injalbert (1895-1899), dar şi Academia Julian, în atelierele lui William Bouguereau şi Gabriel Ferrier (1898-1899).

A avut atât expoziţii personale cât şi de grup.

Expoziţii personale: 1907 – cu Gheorghe Petraşcu, Ateneul Român, Bucureşti; 1922 – cu Gabriel Popescu şi Cornel Medrea, Ateneul Român, Bucureşti; 1930 – cu Gabriel Popescu şi Iosif Steurer, Muzeul Aman, Bucureşti; 1932 – Pavilionul Artelor, Bucureşti; 1957, 1973 – Expoziţie retrospectivă, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti.

Printre expoziţiile de grup, se numără: 1905, 1910, 1923 – Cercul Artistic, Bucureşti; 1907-1909, 1913-1915, 1928 – Tinerimea Artistică, Bucureşti; 1912 – Tinerimea Artistică, München, Germania; 1920-1921, 1923 – Arta Română, Bucureşti; 1925 – Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Paris, Franţa; 1929 – Salonul Oficial de Grafică, Barcelona, Spania; 1930 – Expoziţia de artă românească veche şi modernă, Bruxelles, Belgia; 2008 – Against Nature: the Hybrid Forms of Modern Sculpture, Henry Moore Institute, Leeds, Marea Britanie; 2009 – Centrul de Artă Modernă şi Contemporană, Messiah, Debrecen, Ungaria; 2011 – L’Europe des esprits ou la fascination de l’occulte 1750-1950, Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană, Strasbourg, Franţa.

Dintre lucrările reprezentative, amintim: 1904 – Monumentul Gheorghe Duca (bronz, grup alegoric), Bucureşti; 1906 – Omul primitiv; 1905 – Două fântâni, cu arh. V.G. Ştefănescu, Parcul Carol, Craiova, Dolj; Gigantul (piatră); frontonul Muzeului „Grigore Antipa” (distrus); 1907 – Christ încoronat cu spini; 1912 – Madona Stolojan, Cimitirul Bellu, Bucureşti; 1913 – Sfinxul; 1920 – Fata cu ulciorul (portret); 1931 – Zeul Pan, Academia României din Roma, Italia; Seria Himere – Himera văzduhului, Himera pământului, Himera apei, Himera nopţii, conform sursei citate.

Dimitrie Paciurea a realizat o operă de sinteză de o remarcabilă originalitate, refuzând direcţia academistă, neoclasicismul, alegoria, şi preferând să aprofundeze stilurile şi tradiţiile mai vechi. A ales mereu ca temă centrală a operei sale figura umană, mai apreciază criticul Luiza Barcan.

A fost membru-fondator al Societăţii „Arta română” (1919) şi declarat (post-mortem) membru al Academiei Române (2012). A primit o serie de premii şi distincţii precum: Premiul al II-lea la Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti (1909, 1910); Medalia cl. a II-a la Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti (1914); Premiul Naţional pentru Sculptură (pentru Himera văzduhului, 1927); Medalia de bronz „Marele premiu clasa a II-a” pentru Zeul războiului la Expoziţia universală din Barcelona, Spania (1929).