Eveniment jubiliar la Mociu: “Festivalul Jocului de pe Cîmpie”, ediţia a XX-a, şi „Festivalul Jocului Fecioresc”, ediţia a XXX-a

MOCIU - Festival 163Circa 2.000 de spectatori, entuziaşti, au fost prezenţi, duminică 7 septembrie, în parcul aflat în centrul comunei Mociu, la cel mai important eveniment folcloric din acest an de pe Cîmpia Transilvaniei: „Festivalul Jocului de pe Cîmpie”, ediţia a XX-a şi „Festivalul Jocului Fecioresc”, ediţia a XXX-a. Festivalurile, reunite într-o singură manifestare-maraton, de mari dimensiuni, au avut spectacole cu o durată de peste opt ore, fiind angrenaţi aproximativ 500 de artişti şi şaptesprezece ansambluri. Totul a căpătat o formă concretă datorită eforturilor Consiliului Judeţean Cluj, ale Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale CluMOCIU - Festival 125j, ale Primăriei, Consiliului Local Mociu şi a unui împătimit al dansului popular, primarul comunei, Horvath Marton. Sărbătoarea a debutat cu parada portului popular, port etalat cu mîndrie de ansamblurile participante, după ce o ceată de călăreţi le-a deschis calea spre scena amplasată în parc. La deschiderea oficială au transmis mesaje deputatul Adrian Oros, consilierul judeţean Ivan Ilarie şi primarul comunei Mociu, Horvath Marton. În continuare, dna Maria Marinela Istici, managerul C.J.C.P.C.T. Cluj şi conf. univ. dr. Aurel Bodiu au dat semnalul deschiderii festivalului. Dna Istici a ţinut să precizeze motivul pentru care s-a decis unirea cele două festivaluri într-unul singur: “Jocul popular s-a născut în vatra satului. Unind două festivaluri, am unit oamenii care iubesc atît de mult jocul popular şi au venit din satele învecinate dar şi din Cluj-Napoca, Turda, Gherla – practic din întreg judeţul, iar un alt argument ar fi următorul: jocul popular este cel care ne determină să fim mai curaţi sufleteşte şi să ducem mai departe, cu orice preţ, tradiţiile populare.” La rîndul său, profesorul Bodiu a explicat de ce zona comunei Mociu este “strategică” şi vitală pentru supravieţuirea jocului de pe cîmpie: „Acest festival era imperios necesar pentru că în satele noastre nu se mai joacă duminica şi se simte nevoia ca jocul să continue prin tineri. Văd foarte mulţi elevi astăzi, aici, şi sînt convins că eMOCIU - Festival 107i îl vor duce mai departe. Pe de altă parte, Mociul reprezintă o zonă determinantă, este cea mai frumoasă şi interesantă din acest punct de vedere, cu un mod de a privi folclorul cu totul altfel decît ceilalţi şi pentru aceasta eu îi felicit pentru acţiunile lor…” Festivalul s-a desfăşurat într-o ambianţă cu totul aparte. Astfel, la o masă lungă, în proximitatea scenei, au luat loc bătrînii dansatori din Chesău, comuna Mociu. Pe masa lor tronau alimente tradiţionale – slana, caşul, urda, ceapa şi pălinca – iar printre ei l-am identificat pe cel mai în vîrstă dansator din comună în persoana lui Horvath Marton – sr., nimeni altul decît tatăl actualului primar. În vîrstă de 83 de ani, acesta mărturiseşte că întreaga lui familie e compusă numai din dansatori: ”Eu am fost un mare jucăuş – şi primarul a fost – şi soţia e şi ea dansatoare. Pe Marton, în copilărie, nu-l lăsam să seMOCIU - Festival 088 ducă la culcare pînă nu repetam împreună figuri de joc. Celălalt băiat al meu are patruzeci şi patru de ani şi joacă şi el. Am şi cinci nepoţi – toţi dansatori – şi trei strănepoţi. Sper să ajung să trăiesc atîta încît să-i văd şi pe
ei pe scenă…” Curînd, prezentatoarea spectacolului, Ema Pendiuc, realizatoare la o televiziune care a filmat în totalitate evenimentul, a dat semnalul începerii spectacolului folcloric propriu-zis. Aşadar, începînd cu ora 14 şi pînă după ora 21 au evoluat remarcabil pe scenă următoarele ansambluri: „Copiii Mociului”- grupa mare şi grupa mică, „Joacă tare” din Mociu, „Copiii Sărmaşului”, „Muguri de cătină” din Cătina, „Fiii Cămăraşului”, „Someşul Apahida”, “Grupul tradiţional al Zegrenilor” din Ceaba „Árvalányhaj” din Unguraşu, „Mugurii Mintiului” din Mintiu Gherlii, „Valea Someşului” din Gherla,
„Datina” din Turda, „Crăişorul” din Cluj-Napoca, „Dor Transilvan” din Cluj-Napoca, „Rapsodia Someşană” din Cluj-Napoca, „Trandafirul de Căian” şi „Jucăuşii din Chesău”. Manifestarea s-a încheiat cu tradiţionalul joc la şură, în compania tarafului „Zorile” condus de Ţuli Carol zis „Stângaciu”, la care au participat zeci de săteni, inclusiv primarul comunei şi oaspeţii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii TrMOCIU - Festival 224adiţionale Cluj. De menţionat, printre multe alte momente încîntătoare – de pildă, evoluţia “Grupului tradiţional al Zegrenilor din Ceaba” sau cea a turdenilor de la „Datini Turdene”, instruiţi de maestrul coregraf Ioan Cuc – a fost prestaţia plină de virtuozitate a lui Marinel Ban din Mociu. Acesta, acompaniat de taraful lui “Stângaciu”, a prezentat un joc fecioresc, bărbuncul, joc unic în România prin originalitatea şi complexitatea sa, uimindu-i pe cei prezenţi. La finalul festivalului, Felician Câmpeanu, un localnic în vîrstă de 64 de ani, ne-a mărturisit cu mîndrie: ”Aici, la Mociu, mîncăm folclor pe pîine. La noi tradiţia e mare… În fiecare săptămînă sînt repetiţii şi toată lumea joacă: de la bătrîni, pînă la copiii de cîţiva anişori…”

Sorin GRECU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.