Eveniment editorial găzduit de Făclia de Cluj

România după „Marele Război”-provocări politico-diplomatice 1919-1920, lucrare de un remarcabil profesionalism, apărută la Editura Mega, coordonatori Marcela Sălăgean și Cecilia Cârja, a fost lansată, joi, la sediul redacției Făclia de Cluj, în faţa unui numeros public, format din personalităţi ale vieţii universitare şi culturale.

La eveniment au luat parte şi o mare parte a autorilor tratatului, din totalul celor 17. Printre cei prezenți s-au numărat prof. univ. dr. Marcela Sălăgean, cercet. șt. dr. Cecilia Cârja, Excelența Sa dr. Dumitru Preda, director științific al Fundației Europene „Nicolae Titulescu”, dr. Alexandru Ghișa, istoric și diplomat și directorul Institutului de Istorie „George Barițiu”, prof. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române. Volumul este dedicat aniversării a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial și de la semnarea Tratatelor de pace de la Paris (1919–1920).

Cartea cuprinde articole și studii publicate în cotidianul Făclia pe parcursul anului trecut de istorici din cadrul UBB, temele abordate fiind legate acțiunile politice și diplomatice întreprinse pe parcursul forumului păcii de la Paris care au dus la consacrarea internaţională a hotărârilor istorice ale poporului român, proclamate solemn și definitiv la adunările plebiscitare de la Chișinău (27 martie), Cernăuți (28 noiembrie) și Alba Iulia (1 decembrie 1918).

În intervenția sa, prof. univ. dr. Marcela Sălăgean a ținut să sublinieze că Marele Război a oferit Europei șansa unui nou început.

„Primul Razboi Mondial și tratatele de pace au schimbat lumea. S-au schimbat mentalități, s-au schimbat programe și sisteme politice, s-au schimbat moduri de gîndire, relațiile internaționale, dar în special s-a schimbat harta Europei, iar acest lucru a antrenat dezbateri extraordinare. Practic, Marele Război a oferit Europei șansa unui nou început”, a spus istoricul clujean.

Universitarul a arătat că aniversarea Centenarului Primului Război Mondial și a Conferinței de Pace a prilejuit peste tot în lume, dar mai ales în Europa, deschiderea interesului pentru istorie. „De ce? Pentru că ceea ce s-a întâmplat atunci, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial și încheierea Conferinței de Pace a schimbat soarta lumii, iar evenimentele de atunci și-au pus amprentă până în zilele noastre. Specialiștii s-au reîntors la sursele de documentare, au recitit și au restudiat scrierile vremii, diferite jurnale, presă, corespondență, s-au publicat în ultimii ani volume de studii, de sinteză, au fost expoziții, documentare toate având drept scop de a readuce în atenția tuturor, evenimente trecute. Specialștii au readus în atenție o serie de evenimente care pe parcursul secolului au fost mai puțin popularizate iar publicațiile apărute sunt extraordinare. Bineînțeles că și după o sută de ani întrebările oarecum au rămas aceleași. Cum de a izbucnit acest război, de ce a durat atâția ani, de ce e antrenat atâtea state, de ce au fost atâtea distrugeri a obiectivelor civile, de ce au fost atâția morți și atâția răniți printre civili – sunt întrebări care încă își așteaptă răspunsul”, a spus Marcela Sălăgean.

La rândul să Excelența Sa, dr. Dumitru Preda, director științific al Fundației Europene „Nicolae Titulescu”, a ținut să atragă atenția că „trebuie să fim mereu cu ochii deschiși și să avem mereu în suflete icoana țării căreia îi aparținem”.

„Momentul România după Marele Război este un moment care nu poate fi scos niciunde și nicăieri din manuale, din viața cotidiană. Mergeți în satele, nu numai din jurul Clujului, din tot Ardealul și din vechea Românie și veți găsi cruci, însemne, oameni ai locului care au trăit, au luptat. Acest mare război a lăsat urme adânci. Peste un milion de fii ai pământului românesc din țara mică, din țara care urma să fie mare, români de peste ocean sau din Europa Occidentală, cu toții și-au îngemănat eforturile, care astăzi trebuie din nou aduse în memoria generațiilor actuale, pentru că o bună educație formează caractere, iar caracterul dă încredere celor care trăim astăzi și celor care vor veni după noi, pentru a păstra niște valori, pentru a păstra aceste însemne ale dorinței de mai bine, de pace, de cooperare. Luați romanele care au apărut imediat la noi în țară și nu numai și vedeți ce transformări formidabile s-au petrecut, pentru că confruntarea între viață și moarte, între aspirații și deznădejdi e teribilă. Sunt lucruri care se întâmplă și astăzi în multe locuri pe acest pământ. Trebuie să fim mereu cu ochii deschiși și să avem mereu în suflete icoana țării căreia îi aparținem”, a spus diplomatul.

Directorul Institutului de Istorie „George Barițiu”, prof. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, a evidențiat că acest tip de cărți sunt „gloanțele de care au nevoie românii care încă mai cred într-o țară, nu într-un stat. ”Țara românească, a mea, a dumitale, țara asta e ceva sfânt și nimeni din afară nu ne va ajuta când vom ajunge într-o conjunctură internațională, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat”, a spus istoricul.

„S-a spus că România Mare a durat 22 de ani, România Mijlocie a durat, în ciuda a ceea ce ați auzit și recent, 102 ani. Cât va mai dura România Mijlocie? Ca să fim bine înțeleși, trebuie să ne lăudăm noi, pentru că altfel nu ne laudă nimeni, dimpotrivă, ne subapreciază e periculos să fim lăudați pentru acest gen de proiecte acum, nu ne apără nimeni, așa cum am văzut în 40, și cum era să se întâmple în 90, și atunci trebuie să pregătim obuze, dar trebuie să avem și gloanțe… Lumea din jurul nostru se reorganizează, relațiile internaționale sunt foarte fluide, alianțele, la rândul lor sunt foarte fluide, iar marile puteri sunt foarte utilitariste și pragmatice. Așa cum ni s-a întâmplat în istorie nu o dată, ni se poate întâmpla și mâine”, a menționat Ioan Bolovan.