Europenii sînt pregătiţi pentru toate scenariile după alegerile din Grecia

Les Echos

Pentru europeni, care au aşteptat cu mare îngrijorare rezultatul alegerilor din Grecia, cel mai urgent lucru este, paradoxal, să aştepte. În afară de faptul că nu vor să cedeze unei atitudini precipitate, nu au altă variantă decît să aştepte cu răbdare pînă după formarea unui guvern care să fie interlocutorul lor. Această primă fază ar trebui să fie scurtă, date fiind rezultatele estimative ale scrutinului, care arată că partidul liberal Noua Democraţie, cîştigător, dispune de un scor suficient pentru a forma o coaliţie majoritară numai cu partidul socialist, PASOK.

Însă a apărut deja o anumită confuzie, după ce liderul PASOK, Evangelos Venizelos, cere participarea Syriza, partidul de extremă-stînga plasat pe a doua poziţie, la un guvern de uniune naţională. Dacă nu va putea fi format niciun guvern – cel mai rău scenariu, care pare însă acum mai puţin probabil -, ţara s-ar afla din nou într-un risc iminent de intrare în capacitate de plată.

În schimb, formarea unui guvern, indiferent care ar fi acesta, ar deschide calea negocierilor cu liderii europeni. Niciunul dintre partidele concurente nu a obţinut majoritatea absolută, aşa că sînt nevoite să formeze o alianţă. Cea mai probabilă ipoteză vehiculată duminică seară era formarea unui guvern de coaliţie între Noua Democraţie a lui Antonio Samaras şi PASOK, în detrimentul unei coaliţii conduse de Alexis Tsiparas, liderul partidului de extremă stînga anti-austeritate, Syriza.

Prima opţiune ar fi, evident, în favoarea partenerilor europeni ai Atenei, cele două partide acceptînd şi semnînd, în cadrul precedentului guvern, memorandumul de reforme elaborat de Troikă. De această dată, însă, cele două formaţiuni ar putea cere totuşi cel puţin o reamenajare a programului de austeritate. Nu se poate exclude nici posibilitatea ca europenii să ajungă în situaţia de a neagocia cu Alexis Tsipras. Acesta este, cu siguranţă, extrem de ferm în opoziţia faţă de planul de austeritate, însă este dispus să negocieze şi promite de asemenea să-i taxeze pe armatorii bogaţi şi să lupte împotriva corupţiei.

Europa şi-a reafirmat în declaraţia transmisă duminică seară dorinţa de a vedea că Grecia continuă reformele. Miniştrii de finanţe din zona euro şi-au reafirmat de asemenea “angajamentul de susţinere a Greciei în eforturile de ajustare pentru a rezolva numeroasele provocări cu care se confruntă economia sa”.

Europenii trebuie să dea dovadă de flexibilitate dacă vor să păstreze Grecia în zona euro. De cîteva zile, a reapărut ideea unei renegocieri a planului de ajutor, Holger Schmieding, de la Berenberg Bank, afirmînd că liderii europeni sînt dispuşi să recompenseze un guvern pe care îl consideră “responsabil”.

Totuşi, nu trebuie excluse nici cele mai rele scenarii, dacă guvernul elen va respinge cu încăpăţînare măsurile cheie ale memorandumului european – reforma pensiilor, reducerea administraţiei publice şi scăderea salariilor. Riscul ar fi atunci intrarea într-o luptă lungă şi penibilă cu Troika, ce s-ar putea finaliza cu oprirea finanţării. Ar fi nevoie totuşi de cel puţin şase luni, conform unor experţi, pentru a organiza ieşirea Greciei din zona euro.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.