Europenii refuză să se înhame la carul iredentismului ungar

După ce i-au păcălit pe o parte dintre europeni să semneze pentru Iniţiativa Cetăţenească Europeană, „Minority Safepack”, despre care se spune că, odată adoptat, ar favoriza mişcările autonomiste, nostalgicii Ungariei Mari au avut impresia că nimic nu-i mai poate opri în cursa pentru crearea, deocamdată, a unor Ungarii mai mici în țările din jur. Prin urmare, au pus la cale un nou plan menit să ducă la fărmițarea pe criterii entice a teritoriilor unor state. Este vorba de iniţiativa cetăţenească europeană (ICE) „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale, inițiată de Consiliul Național Secuiesc (CNS) și care vizează obținerea din partea UE a unui fel de protecție specială pentru regiunile cu caracteristici etnice, culturale, religioase sau lingvistice diferite de ale celor din regiunile înconjurătoare, cum ar fi așa zisul „ținut secuiesc”.
Numai că, de data aceasta, cetățenii europeni și-au dat seama de interesele mârșave din spatele acestor acțiuni, ignorând planurile ce ar putea inflama spiritele în mai multe țări europene. Primul proiect gândit să determine Uniunea Europeană să dea curs solicitărilor autonomiste-Iniţiativa Cetăţenească Europeană, „Minority Safepack”, a fost lansat în urmă cu trei ani chiar de la Cluj de către UDMR și Federația Minorităților din Europa (FUEN). Pentru ca proiectul să poată fi pus pe agenda Parlamentului European, inițiatorii au trebuit să adune, timp de un an, un milion de semnături din cel puțin șapte țări europene, prag ce a fost atins cu implicarea puternică a Budapestei. Demersul a generat multe controverse atât în România cât şi în Uniunea Europeană. Unele voci susțin însă că dacă această inițiativă va fi adotată, nu e exclus ca jocurile periculoase făcute de Ungaria prin FUEN și UDMR să arunce Europa în aer şi să ducă la dezmembrarea Uniunii. După acest model, anul trecut, Consiliul Național Secuiesc a venit cu inițiativa „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale’’. Practic, e tot o încercare de a obţine prin intermediul pârghiilor europene forme de autonomii pe criterii etnice. În ciuda faptului că marile partide din Ungaria dar și numeroase organizații ale maghiarilor din România au susținut proiectul CNS, nu s-a reușit obținerea a un milion de semnături din șapte state, pragul minim fiind atins doar în România, Ungaria şi Slovacia. Acest lucru nu face decât să arate că europenii sunt prudenți și că refuză să se înhame la carul iredentismului ungar pentru a susține demersuri autonomiste pe criterii etnice.
Pe de altă parte, s-a spus char în Parlamentul Ungariei că inițiativa Consiliului National Secuiesc are şi o conotaţie simbolică, dată fiind declararea lui 2020 drept Anul coeziunii naţionale, la 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Or, după astfel de mesaje e greu de crezut că europenii nu știu faptul că după Primul Război Mondial, Ungaria a fost prima ţară care a contestat granițele de după Trianon. Lucru pe care nu ezită să-l facă şi acum, mai mult sau mai puţin făţiş.

Cosmin PURIȘ

Articole din aceeasi categorie

One Response to Europenii refuză să se înhame la carul iredentismului ungar

  1. clujean

    Felicitări, Domnule Redactor-șef !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *