Europa trebuie să evite cu orice preţ ascensiunea extremei-drepte în Germania

În pofida poverilor şi riscurilor pe care Germania şi le-a asumat deja, guvernul ţării este acuzat că nu face şi mai mult. Izolarea şi dojenirea Berlinului, în timp ce se încearcă să se forţeze ţara să subscrie la finanţele întregii zonei euro, reprezintă un curs politic periculos. Ascensiunea naţionaliştilor extremei-drepte în Grecia sau Olanda este profund regretabilă. Dar ascensiunea extremei-drepte în Germania va fi un dezastru.

Luis de Guindos, ministrul spaniol al economiei, a prezis recent pentru Financial Times că “bătălia pentru euro se va da în Spania”. Niall Ferguson şi Nouriel Roubini au avertizat că Europa este “periculos de aproape” de “repetarea dezastrelor din anii 1930”. Ca în anii 1930, un conflict în Spania este văzut acum ca fiind critic pentru o luptă mai mare pentru soarta Europei. Încă o dată, Germania, este distribuită în rolul personajului negativ într-o dramă pan-europeană.

Cererile adresate Germaniei pot avea un sens economic, dar din punct de vedere politic sînt nerealiste şi periculoase. Mai rău, dacă sînt adoptate riscă să provoace chiar radicalizarea politică pe care doresc să o prevină.

De exemplu, schema de asigurare a depozitelor bancare la nivel european. Aşa cum spunea un înalt politician olandez care împărtăşeşte punctul de vedere german: “Nu putem presa spre o uniune bancară cînd francezii tocmai au redus vîrsta de pensionare la 60 de ani, iar noi am crescut-o la 67 de ani”. Din punctul de vedere olandez şi german, este nedrept ca cetăţenii lor să subscrie ca băncile din ţările care folosesc banii lor să plătească beneficii sociale ce sînt mai generoase decît cele oferite în Germania sau Olanda.

Guvernul Merkel nu exclude obligaţiunile din zona euro sau asigurarea depozitelor din UE pentru totdeauna. Susţine că orice demers similar poate veni doar ca parte a unui proiect mai mare – constituirea unei uniuni politice. Orice altceva va fi ca şi cum ai da Europei de Sud un card de credit german, fără a stabili o limită de credit.

Un sondaj recent al Pew a arătat că majorităţi puternice din Europa sînt împotriva cedării suveranităţii naţionale în chestiuni bugetare unei autorităţi centrale. Acelaşi sondaj a arătat că Merkel este foarte admirată, nu doar în Germania, ci în întreaga Europă.

Deşi gestionarea crizei de către Merkel nu a fost fără cusur, ea a împiedicat extremiştii politici să prindă rădăcini în ţară. Este suficient să arunci o privire la vecinii Germaniei. În Franţa, o treime din electorat a votat recent pentru un candidat al extremei-dreapta sau extremei-stînga la preşedinţie. În Olanda, ca şi Germania o ţară creditor care s-a săturat să acorde fonduri de salvare Europei de Sud, – extrema-dreapta şi extrema-stînga ocupă primul şi al doilea loc în sondajele de opinie. În Austria, extrema-dreaptă are aproape 30% în sondaje.

Germania are toate condiţiile pentru o reacţie similară. Alegătorii ţării au toate motivele să se simtă înşelaţi cu privire la euro. Li s-a promis odată că moneda unică implică o clauza de “no-bailout”, ce va împiedica contribuabilii germani de la a sprijini alte ţări din zona euro. Germania a trebuit să accepte deja datorii potenţiale de 280 miliarde de euro pentru a finanţa diverse planuri de salvare din Europa – şi vor veni cereri suplimentare. Prin simpla finanţare a contribuţiei Germaniei la Mecanismul European de Stabilitate va creşte deficitul bugetar al ţării în acest an de la 26 miliarde de euro la 35 de miliarde de euro.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.