Europa respinge autonomia pe criterii etnice

Deşi cu nici o lună în urmă Comisia Europeană a transmis un semnal ferm de respingere a iniţiativelor autonomist-separatiste pe criterii etnice, unii lideri maghiari din România încearcă să ignore acest mesaj şi se pregătesc să organizeze în continuare acţiuni de susţinere a pretenţiilor de autonomie teritorială pe criteriu etnic a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Liderii UDMR, PPMT, CNS se pare că încă mai recurg la astfel de strategii pentru a-şi menţine aproape electoratul, deşi de la Bruxelles li s-a spus clar că astfel de atitudini nu au ce căuta în Uniunea Europeană.

Promotorii autonomiei teritoriale pe criterii etnice au pierdut lupta de a obţine de la Uniunea Europeană recunoaşterea legitimităţii demersului lor. Comisia Europeană le-a transmis celor cu preocupări autonomist-separatiste că astfel de iniţiative sînt incompatibile cu tratatatele UE şi exced principiilor moderne europene. Este practic cea mai dură lovitură suferită de liderii politici maghiari din România care fluturau steagul autonomiei pe criterii etnice. Demersul autonomist-separatist a pornit pe plan european în luna iulie, cînd mai multe formaţiuni politice europene, printre care UDMR, Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi Consiliul Naţional Secuiesc, au depus pe platforma online a Comisiei Europene cererea de înregistare a iniţiativei cetăţeneşti “Minority SafePack”. Membrii Comitetului de Iniţiativă erau Hans Heinrich Hansen, preşedinte al Federaţiei Naţionalităţilor din UE, Kelemen Hunor, preşedinte UDMR, Anke Spoorendonk, ministru în guvernul landului Schleswig-Holstein, Jannewietske de Vries, ministru în Guvernul Provinciei Frizia (Friesland), Karl-Heinz Lambertz, ministru-preşedinte al Comunităţii Germane din Regatul Belgiei, Valentine Inzko, reprezentantul principal al Bosniei- Herţegovina la ONU, şi Luis Durnwalder, guvernatorul provinciei autonome Tirolul de Sud. Obiectivul principal al iniţiativei era acela ca UE să adopte un set de măsuri legislative pentru „îmbunătăţirea” protecţiei persoanelor care aparţin unor minorităţi naţionale şi lingvistice, precum şi pentru întărirea diversităţii culturale şi lingvistice în UE. Practic, iniţiatorii cereau drepturi colective care să poată sta la baza obţinerii autonomiei pe criterii etnice.

La scurt timp după depunerea documentului pe platforma online a Comisiei Europene, iniţiativa Minority SafePack a fost subiect de discuţie în cadrul unei dezbateri pe teme de securitate intitulate “Un potenţial pentru conflict? Minorităţile etnice din Centrul şi Estul Europei”, care a avut loc la cel de-al 23-lea Forum Economic desfăşurat în Polonia, la Krynica-Zdroj. În cadrul acestei dezbateri, europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler a explicat faptul că maghiarii din România, danezii din Germania, germanii din Tirolul de Sud, precum şi alte multe comunităţi etnice europene aşteaptă de la Bruxelles rezolvarea problemelor specifice lor.

În ciuda argumentelor aduse, Comisia Europeană a respins Iniţiativa Civică SafePack, argumentînd că nu există o bază legală care să îi permită să prezinte un set de propuneri de genul celor definite de “Minority SafePack”. Practic, Comisia Europeană spulbera visul autonomist al liderilor UDMR, PPMT şi CNS.

Se pare că decizia Bruxelles-ului nu a fost întîmplătoare, liderii europeni înţelegînd pericolul separatist al unei asemenea iniţiative care cerea drepturi sporite şi lărgite pentru minorităţi. Pentru autonomiştii din România, decizia Comisiei Europene a fost o lovitură extrem de dură, mai ales că un eventual succes ar fi constituit suportul viitoarelor campanii electorale.

Liderii politici radicali maghiari au aflat oficial că strădania lor separatistă este inutilă deoarece astfel de iniţiative sînt incompatibile cu regulile din UE şi exced principiilor moderne europene. Cu toate acestea, promotorii autonomiei teritoriale par să nu renunţe uşor la lupta lor, luînd în calcul ca, alături de FUEN, să conteste decizia CE la Curtea de Justiţie de la Luxemburg. Mai mult, vor să ignore semnalul dat deja de CE. Astfel, se pregătesc să organizeze, în 27 octombrie a.c, la Covasna, un marş de contestare a procesului de reorganizare administrativ-teritorială a României şi, totodată, de susţinere a pretenţiilor de autonomie teritorială pe criteriu etnic a aşa-zisului Ţinut Secuiesc.

Dar cu toate acestea, faptul că Europa a spus deja „NEM” drepturilor colective şi iniţiativelor etnico-separatiste, cu siguranţă îi va face pe mulţi maghiari să se întrebe dacă mai e util să dea curs chemării liderilor UDMR, PPMT şi CNS.

S.P.