Europa nu-i va ceda prea uşor concernului rus Gazprom compania greacă DEPA

Nezavisimaia Gazeta

În pofida crizei economice în ascensiune, este puţin probabil ca Uniunea Europeană (UE) să renunţe la principiile sale şi să-i permită monopolului rus Gazprom accesul pe piaţa sa energetică internă. O nouă bătălie va avea loc cît de curînd: Gazprom este interesat de achiziţionarea monopolului grec de pe piaţa gazului – compania DEPA, care se confruntă cu serioase probleme de finanţare.

Recent, compania greacă a anunţat un temporar succes al său: banca de stat Loans and Consignement Fund i-a alocat un credit bancar în valoare de 100 milioane de euro, pentru plata importurilor de gaz pînă la sfîrşitul lui august. Pe fondul crizei financiare care a cuprins Grecia, DEPA s-a dovedit incapabilă să-şi achite importurile, deoarece, la rîndul său, nu încasează bani de la clienţi. Din această cauză, grecii sînt nevoiţi să contracteze aproape lunar noi credite.

Cu toate acestea, problema privind vînzarea DEPA nu este scoasă de pe ordinea de zi, iar printre cele 14 companii care manifestă un viu interes pentru achiziţionarea ei se numără principalul său furnizor de gaz – compania rusă Gazprom.

După cum a subliniat vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, “DEPA achită gazul potrivit contractului”. “La ora actuală, procesul de privatizare a fost suspendat în legătură cu alegerile din Grecia. Sîntem interesaţi să participăm (la privatizare) şi sperăm ca procesul să fie continuat după formarea noului guvern. Sîntem interesaţi, cu condiţia ca procesul să se desfăşoare fără discriminare”, a declarat Aleksandr Medvedev.

Guvernului grec îi aparţin 65% din acţiunile DEPA, restul de 35% aparţinîndu-i companiei locale de prelucrare a petrolului, Hellenic Petroleum. Achiziţionarea acesteia din urmă este vizată de “fiica petrolieră” a Gazprom – Gazprom neft.

Înainte de aceasta, în aprilie, acelaşi Medvedev declara că monopolul Gazprom a înaintat o cerere preliminară pentru achiziţionarea companiei greceşti de gaz şi nu excludea posibilitatea ca, în cazul restabilirii întregii pieţe europene, sectorul grec să crească de circa două ori.

Aceste active sînt destul de atractive pentru Gazprom, ţinînd cont că DEPA, pe lîngă faptul că se ocupă de vînzările angro de gaz, are şi capacităţi pentru recepţionarea de gaz natural lichefiat şi o infrastructură de gazoducte. Faptul că 65% din acţiunile DEPA se află în mîinile statului ar putea crea probleme la cumpărare. Pe de o parte, grecii sînt nevoiţi să vîndă aceste active, dar pe de altă parte pîrghiile pentru respectiva afacere se află la Bruxelles, care este şi aşa destul de nemulţumit de hegemonia Gazprom.

La rîndul său, directorul Institutului pentu Energetică Naţională din Rusia, Serghei Pravosudov, este de părere că soluţionarea problemei se găseşte inclusiv într-o arie politică. “Deocamdată este greu de spus cum va evolua situaţia. În afară de aceasta, nu este clar în ce măsură grecii sînt independenţi în opţiuni. Există exemplul pozitiv al Serbiei, care a vîndut către Gazprom neft compania Nafta Industrija Srbje (NIS), însă cum va fi de această dată nu se ştie: problema menţinerii investiţiilor este una dintre cele mai importante”, afirmă Pravosudov.

Şeful Departamentului analitic al Fondului rus de securitate energetică naţională, Aleksandr Pasecinik, are o viziune pesimistă. “Este limpede că membrii Comisiei Europene vor ridica o mulţime de bariere în faţa afacerii cu Gazprom. Şanse există, însă acestea sînt mici”.