Europa de Est virează spre stînga

Kommersant

În urma alegerilor pentru Senat care s-au desfăşurat în Cehia, forţele de stînga au obţinut majoritatea în camera superioară a parlamentului. O victorie convingătoare a înregistrat Partidul Social-Democrat, care va avea, împreună cu celelalte partide de stînga, 49 de locuri din 81. Un triumf şi mai mare au adus pentru forţele cehe de stînga alegerile regionale care s-au desfăşurat înainte de aceasta: social-democraţii au învins în 9 din 13 regiuni, iar în două dintre cele mai problematice regiuni din punct de vedere social – Karoly Vary şi Ústecký – succesul a fost sărbătorit de comunişti. Partidele coaliţiei de centru-dreapta au suferit un eşec usturător. Cel mai mare dintre ele, Partidul Democrat-Civic, a învins într-o singură regiune.

Experţii sînt de părere că principala problemă a forţelor de dreapta o constituie tocmai inconsecvenţa reformelor şi incapacitatea de a le explica alegătorilor sensul acestora.

Înainte de cehi, la “marşul forţelor de stînga” s-a raliat Slovacia. Alegerile parlamentare din primăvară au avut un rezultat tranşant: 44% dintre slovaci au votat pentru partidul de stînga “Direcţia Social-Democraţia”, în frunte cu Robert Fico. Acesta a mai ocupat postul de premier al Slovaciei în perioada 2006-2010, însă cabinetul de atunci era unul de coaliţie, în timp ce acum social-democraţii conduc singuri.

Politica cehă urmează calea celei slovace: flancul de dreapta se disipează în partide mărunte, care îşi pierd treptat popularitatea, în timp ce flancul stîng dimpotrivă, înregistrează o consolidare a forţelor. Forţele de stînga promit să nu admită sărăcirea în masă, acţionînd cu obişnuitele metode de repartizare a mijloacelor bugetare de la cei bogaţi către cei săraci. Aceste promisiuni găsesc ecou la alegători, în pofida faptului că, în ceea ce priveşte sustragerea de fonduri bugetare şi scandalurile legate de aceasta, forţele de stînga nu sînt cu nimic mai bune decît cele de dreapta.

Virajul spre stînga este la fel de evident şi în România. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, cota de popularitate a Uniuni Social-Liberale (USL), în frunte cu premierul Victor Ponta, a depăşit 50%, ceea ce promite o victorie în alegerile parlamentare care se vor desfăşura în decembrie. De altfel, USL a înregistrat deja o victorie similară în alegerile locale şi regionale din iunie. În pofida faptului că USL constă din forţe politice de orientare diferită, toate acestea au început să agite la unison lozinci populiste de stînga, promiţînd fiecăruia după aşteptări: cetăţenilor – stabilizare economică şi echitate socială, iar creditorilor de la UE şi FMI – continuarea politicii de consolidare bugetară, demarată de predecesorii USL.

În “marşul est-european de stînga” s-a încadrat şi Lituania, unde, în urma alegerilor din 14 octombrie au învins Partidul Muncii şi cel Social-Democrat. Acestea au întrunit împreună 40% din voturi, devansîndu-i semnificativ pe concurenţii de dreapta.

Ofensiva forţelor de stînga nu se remarcă deocamdată doar în două ţări ale regiunii. Este vorba de Ungaria, unde socialiştii mai suportă încă prejudiciile de imagine provocate de scandalurile de pe vremea premierului Gyurcsany Ferenc, şi Polonia, care gestionează cu mai mult succes decît alte ţări europene criza economică. Totuşi, şi în Polonia principala forţă de opoziţie – partidul conservator “Dreptate şi Justiţie” al lui Jaroslaw Kaczynski – a început să adopte retorica socială.