Esperantistul Ionel Oneț – 65

Privită precum creație științifică unică, în cadrul lingvisticii generale, limba ESPERANTO a fost cunoscută, în România, prin regina Carmen Silva, universitarii Georgeta și Henry Harabagiu (București); Ștefan Fischer (Galați), Mișu Beraru, Corialan Tătaru și Tiberiu Moraru (Cluj), Alex Alexandrescu, G. Rodior (Brașov), ţara noastră fiind, astfel, după Polonia şi Germania, printre întâile în Europa care au îmbrăţişat originala invenţie lingvistică.

Întreaga „taină” a limbii esperanto, ca operă de inovație „artificială”, îndrăzneață, de civilizaţie (europeană), constă în simplificările geniale ale doctorului polono-rus (L.L. Zamenhof), care, născând o limbă „universală”, a făcut posibil ca ea să poată fi învăţată intensiv, în nu mai mult de… 16 zile! Cunoscător a 12 limbi, dr. Zimenhof a preluat de peste tot, expresii şi cuvinte, chiar elemente de logică a… gramaticii, ce au produs „universalismul“ limbii sale! Aproape 80% sunt din fondul greco-latin; 13% din cel anglo-saxon; şi 7% din cel al limbilor slave.

Traducător de excepție, din engleză și esperanto, dl. Ionel Oneț (născut la Călățele – Cluj, la 29 mai 1956), a fost invitat să aibă cursuri și retroversiuni, la Universitatea Populară Cluj-Napoca, unde rector era medicul-scriitor Crișan Mircioiu, devenind un reputat specialist; invitat, la Berkeley-California, devenind unul din secretarii Societății Universale de limbă Esperanto, în 1988, director al editurii „Eldonajo Bero”.

Numărul traducerilor literare, din română în esperanto, este fără precedent, în statistici, în cazul esperantistului Ionel Oneț. D-sa a transpus peste 50 de nuvele, povestiri, antologii de poezie românească, piese de teatru, romane, filosofie, memorii – de la Eminescu, Conta şi Hasdeu, apoi Octavian Goga, Caragiale, Brătescu-Voineşti, Sadoveanu, Blaga, la Marin Sorescu şi Ioan Alexandru, până azi. Pe lângă lansarea romanului Maitrey de Mircea Eliade (de către Ionel Oneţ, cu o prefaţă de Constantin Cubleşan), în oraşele Cluj, Brașov, Timișoara, în biblioteci, Dl. Ionel Oneț a publicat, în două ediții (1993-1996), un Dicţionar Esperanto – Român şi Român – Esperanto, mai amplu şi întocmit ştiinţific, la Editura Dacia, sub semnătura IONEL ONEŢ (în Seria „Educaţional – Dicţionar“; 38), cel mai complet instrument lingvistic, tipărit până azi. Ionel Oneţ a fost detașat, în 2000, de la Berkely – California, la Universal Asocio Esperanto, Rotherdam, sediul mondial, păstrându-și misiunea de secretar-organizator de simpozioane, congrese, alte evenimente; precum cel de la Zagreb (2006), Beijing (2008), București (2009), Vilnius (2010) etc.

Domnia sa a publicat opere importante ale literaturii române, în limbile esperanto şi engleză: Scrieri de Carmen Silva, Patru volume de Poezie românească, Aforismele şi textele lui Brâncuşi, Paginile bizare (ale lui Urmuz); Manifestele DADA ale lui Tristan Tzara; o Antologie din operele ultimului suprarealist european: Gelu Naum; Cinci volume de Documente esperanto-române, Tragedia politică Regina Iocasta, Remember, de Mateiu Caragiale etc.

Printre traducerile recente, laborioase, se numără întreaga operă a lui M. Blecher: Aventuri în irealitatea imediată și Viziunea luminată; Duduca Mamuca de B.P. Hasdeu, Ciuleandra de Liviu Rebreanu (cu o prefață de C. Cubleșan); La umbra unui crin și Fratele risipitor, nuvele de Mircea Eliade; Melancolii anonime (Anonimaj imelankolioj) de Marinela Dafina (Ed. „Eldonajo Bero”, Rotherdam, 2019, în colaborare cu traducătorul Josef Nagy, din București).

Limba „internațională”, creată de savantul evreu Ludovic Lazar Zamenhof – ESPERANTO (limba Speranței), deține 3000 de biblioteci în întreaga lume, revelându-se efectul și ecoul acestor traduceri.

La 29 mai 2021, esperantistul americano-moţ (din Călăţele), Jeanell Oneț a împlinit minunata vârstă 65 de ani!… La mulţi ani!

Constantin ZĂRNESCU